Actualitate

Patria nu vrea sa fie si patria noastra

„Ieri am fost la cinema cu fiica mea. Am vrut sa vedem filmul „Povestea de Craciun”. Am intrebat in ce limba e filmul si mi s-a spus direct: „La noi toate filmele sunt in limba rusa”. Este mesajul unul profesor de la Jurnalism, de la care a inceput ceea ce unii numesc „scandalul de la Patria”. Este o situatie trista si absurda pentru o tara ce si-a recapatat, de aproape doua decenii, independenta, si in care multi dintre cei nascuti dupa 1989 nu mai cunosc limba rusa…

De cateva saptamani, mii de tineri protesteaza pe internet impotriva retelei de cinematografe „Patria”, care detine monopolul pe piata din RM si care difuzeaza filme exclusiv in limba rusa. In scurt timp, discutiile din lumea virtuala au ajuns in presa si pe agenda politicienilor. Saptamana trecuta, guvernul a definitivat un nou regulament prin care va cere cinematografelor sa ruleze doar filme dublate sau subtitrate in limba romana. In acelasi timp, directorii de la „Patria”, ameninta ca nu se vor conforma si cer politicienilor „sa nu implice spectatorii in discutii despre importanta limbii in cinematografie”. Problema nu e doar politica, ci si economica. Potrivit unor date, de regula, in RM merg la film tinerii intre 16-30 de ani. Nu stim insa cine sunt cei care frecventeaza „Patria”, cine sunt cei care protesteaza impotriva actualei situatii si in ce masura cele doua categorii se suprapun. Si, mai mult, in ce masura moldovenii vor merge la film ca sa citeasca titre romanesti?

Comportamentul monopolistului

Deocamdata, monopolistul se comporta arogant si refuza orice dialog cu grupul protestatarilor si cu guvernul. Initial, administratia de la „Patria” a spus ca va fi nevoita sa dubleze pretul biletelor, daca executivul va cere traducerea filmelor in romana. Dupa ultima discutie de la Ministerul Culturii, care a avut loc miercurea trecuta, sefii retelei de cinematografe afirma ca vor merge pe varianta subtitrarii filmelor pe care azi le difuzeaza (dublate deja in rusa). „In decurs de 11 ani niciun spectator nu s-a intrebat in ce limba a capatat emotiile in urma vizionarii filmului.

Limbajul filmelor de distributie in tara unde limba rusa dupa lege reprezinta limba de comunicare interetnica a unui moldovean cu un gagauz, bulgar, ucrainean sau rus – aceasta constituie o rezolvare logica a mecanismului pietei de corespundere a cererii si ofertei. La cinematograf spectatorul vine dupa propria vointa, plateste banii proprii si solicita un serviciu pe care il primeste in modul in care l-a cerut”, sustine Alexei Lisnic, director general al retelei de cinematografe „Patria” (Mesajul e pastrat neredactat.) Administratia „Patriei” afirma ca preturile din RM sunt cele mai mici din CSI si de patru ori mai mici decat in Europa, pe cand „cheltuielile sunt practic identice cu cheltuielile din tarile europene”. „Televiziunea si radioul sunt un serviciu in masa si in cazul dat este de inteles dreptul statului de a reglementa limbajul de difuzare, insa cinematografele reprezinta cu totul altceva, acestea nu sunt o oarecare sursa audiovizuala in masa, spectatorul in mod individual isi face alegerea de a vizita sau nu cinematograful respectiv”, mai spune Lisnic.

Dar directorul se face a uita ca „Patria”, chiar daca e o companie privata, presteaza un serviciu de interes public. Prin urmare, din start, este obligata sa aiba servicii si in limba oficiala a statului. „Piata cinematografelor din RM e un adevarat monopol. Toate filmele sunt dublate in rusa, iar consumatorii, pentru ca nu au unde merge, decat la „Patria”, accepta aceasta stare de lucruri. Monopolistul spune ca filmele dublate in rusa sunt mai ieftene, iar publicul nu are cum sa influenteze pretul biletelor. Prin introducerea filmelor in original, cu subtitre romanesti, „Patria”, in mod sigur, va avea mai multi clienti. Aici, din pacate, comportamentul de monopolist iese din nou la iveala: pentru „Patria” nu este important ca toti sa le fie clienti, ci atatia cati ar putea sa achite preturi mari si sa le aduca profit substantial.

Un monopolist niciodata nu tinde sa fie unul de masa si nu se ajusteaza dupa dorintele consumatorilor, ci le dicteaza el insusi”, considera analistul economic Mihai Bologan (http://mihaibologan.wordpress.com/2010/01/12/patria-analiza-economica-alternativa-solutii/). Expertul mentioneaza ca statul poate reglementa unele domenii pe care le considera strategice. „Cultura nu poate fi privatizata de o companie monopolista, ea apartine de drept cetatenilor RM”, conchide Bologan.

Solutiile vehiculate

Acum cativa ani si televiziunile care retransmit programe rusesti pe teritoriul RM au fost obligate sa subtitreze programele in limba romana. La inceput, toata lumea a fost stresata, acum insa s-a obisnuit cu situatia. Anatol Golea, directorul postului de televiziune TV 7, spune ca subtitrarea in romana a filmelor dublate in rusa este varianta cea mai ieftina (costa doar cateva sute de dolari), doar ca nu este foarte eficienta, pentru ca lumea o sa asculte si n-o sa citeasca titrele. „Subtitrarea in limba romana o sa reprezinte o mare problema. Noi vrem sa implementam limba romana, ca lumea s-o stie si s-o vorbeasca corect, dar nu avem niciun fel de traditii de a citi titrele. Este o problema si banuiesc ca cinematografele o sa fie pustii, cel putin, in prima perioada. De aceea, poate trebuie de incercat acest lucru in doua cinematografe”, afirma directorul TV 7, care conchide ca „mai devreme sau mai tarziu trebuie sa pasim pe aceasta cale, important e sa n-o facem revolutionar”.

Dumitru Marian este producator de film si face parte din comisia de experti a Ministerului Culturii, comisie care insista ca filmele sa pastreze obligatoriu coloana sonora originala. Potrivit lui, dintre solutiile discutate – dublare, sonorizare sau titrare in limba romana – cea mai ieftina este subtitrarea. Dar asta inseamna fie ca retelele de cinematografe vor trebui sa cumpere filmele din alta parte, fie sa le cumpere in continuare de la Moscova, dar in original, nu dublate in rusa, cum face astazi „Patria”. „Noi suntem constienti ca, din punct de vedere economic, trecerea de la un sistem la altul nu este atat de simpla. Dar acum nu se pune problema de ordin financiar. Daca vrem sa mergem pe cale europeana, sa ne dezvoltam limba tarii noastre si sa ajungem la un moment dat la o identitate nationala, e musai sa facem treaba asta acum. Altfel o intindem inca 40 de ani”, afirma producatorul.

Vorbind despre preturi, Marian sustine ca un film subtitrat in romana, venit pe filiera romaneasca, ar costa maximum doua mii de euro. Totodata, administratia „Patriei” a anuntat la minister costuri per film dublat in rusa de 15 mii USD. De asemenea, Marian spune ca marii producatori de la Hollywood au impartit lumea in zone de distributie, pe care le controleaza marii distribuitori. Asa se face ca RM este inclusa in zona CSI, controlata de distribuitorul de la Moscova. „Aceasta disputa poate sa conduca la schimbarea distribuitorului, la regandirea pietelor de filme, dar si ne poate lasa fara filme. Este o revolutie, un conflict de interese, inainte de toate”, conchide Marian.

O solutie ar fi sa se pastreze relatia economica cu rusii, de la care sa cumparam filme – dar in original, nu dublate in rusa. Lisnic, insa, nici nu vrea sa auda de subtitrarea filmelor originale, insistand pe argumentul ca oamenii nu vor veni la film si nu-si va putea recupera investitiile. „Ne adresam catre partidele politice, organizatiile sociale si mijloacele de informare in masa cu apelul de a nu implica spectatorii in discutii despre importanta limbii in una din principalele arte – cinematografia, care uneste actori, scenaristi, regizori, interpreti, dansatori, artisti si compozitori”, se mai spune in mesajul difuzat presei de catre Lisnic…

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *