Timpul.md

Opinii & Editoriale 4 Martie 2010 | 17:42

Perestroika Alei Popescu

Lenuta Burghila refuza sa prezinte dari de seama, Dodon intervenea in sprijinul spalarii de bani publici, iar Curtea facea audituri ilegale

„Vom incepe totul s belogo lista!”. Asa a spus Voronin in decembrie 2004, cand a prezentat-o pe Ala Popescu in functie de sefa a Curtii de Conturi (CC). Si ea s-a apucat imediat de lucru - chiar dupa iesirea lui „papa”, i-a demis pe toti membrii Curtii, care au muncit aici de la bun inceput, si astfel a inceput „perestroika”, isi aminteste Elena Olaru, fost controlor superior de stat la Curte. Dupa ce, in numerele trecute, am publicat marturiile Tatianei Cebotari si ale lui Mihai Trofim despre institutia ce s-a transformat din una de control in una de protejare a escrocheriilor cu bani publici, dezvaluirile dnei Olaru descriu alte ilegalitati ale CC, care credem ca ar trebui sa puna serios procurorii pe ganduri.

Cenzura totala, instaurata din start

Elena Olaru a lucrat la Curte de la fondarea institutiei, iar timp de 13 ani a fost controlor superior de stat. Ea, insa, a ramas indignata de schimbarile survenite aici indata dupa venirea in postul de presedinta a Alei Popescu, cand activitatile Curtii s-au limitat la un singur scop - de a ascunde faradelegile comunistilor. Dna Olaru sustine ca Popescu le-a pus controlorilor un sir de interdictii, care contraziceau pana si rolul CC. In primul rand, li s-a interzis sa indice in actele de control numele si functiile celor care incalcau legea. In al doilea rand, s-a interzis efectuarea controalelor de contrapunere la agentii economici implicati in cheltuirea banilor publici. Adica, daca un minister a cheltuit surse bugetare printr-o oarecare firma, controlorilor nu li se permitea sa verifice cum aceasta a folosit banii. In al treilea rand, Popescu a cerut ca toate actele de control, inainte de a fi expediate institutiilor controlate, sa treaca neaparat cizelarea la sefii de departamente, care erau obligati sa stearga toata informatia ce nu trebuia sa iasa in exterior. „Actul de control este opera controlorului si el poarta raspunderea. De aceea nimeni nu este in drept sa-i schimbe continutul”, afirma Elena Olaru. Ca si alti controlori, a fost si ea prevenita sa faca actele de control cu expresii mai frumoase, sa nu reflecte totul la direct, pentru a usura munca „cenzorilor”…

Certata, pentru ca a descoperit mari nereguli la Guvern

Anul trecut, TIMPUL a scris despre modul in care guvernul Tarlev a transmis unor persoane apropiate de Voronin 10,65 hectare de pamant pentru amplasarea centrului agricol comercial „Gradina Moldovei”. In mai 2006, cand dubioasa afacere era la primii pasi, Elena Olaru a efectuat un control la Ministerul Economiei (ME) si a fost prima persoana care a descoperit numeroasele fraude din respectiva tranzactie. Mai intai, desi initial, prin Hotararea de guvern nr. 727 din 20 iulie 2005, s-a decis transmiterea catre ME a 11 hectare de pamant pentru fondarea SA „Gradina Moldovei”, ulterior Agentia Relatii Funciare si Cadastru indica suprafata de 10,65 ha. De aici rezulta ca 0,35 ha au disparut ilegal in proprietatea cuiva. Elena Olaru a atras atentia si asupra faptului ca, pentru fondarea societatii nominalizate, au fost alocate 15,3 mii lei din fondul de rezerva al guvernului, in timp ce modificarea destinatiei terenului si transmiterea acestuia au fost facute ilegal, fara ca terenul sa fie depus in capitalul social al SA „Gradina Moldovei”. Mai mult, desi societatea apartinea ME, ea a fost inregistrata cu adresa juridica la Departamentul Privatizarii. Deosebit de ciudata era si existenta a trei rapoarte diferite de evaluare a terenului - primele doua, efectuate de Bursa „Lara”, apreciau terenul la pretul de 46 mln. 860 mii lei si, respectiv, 60 mln. lei, iar ultima evaluare - a Camerei de Comert si Industrie - arata pretul de 82 mln. 790 mii lei. Se observa ca acest teren, pe care nici astazi nu s-a construit nimic, era pregatit de la bun inceput pentru operatiuni de spalare de bani. Plus la toate, la momentul efectuarii controlului, terenul nici nu se afla la evidenta contabila…

Incercand sa dea de capat acestor nereguli, dna Olaru a solicitat cu insistenta informatii in aceasta privinta. Nu a primit niciun raspuns, in schimb, a trezit nemultumirea unor oficiali, care i-au cerut explicatii Alei Popescu. „Dna Popescu a fost sunata de Igor Dodon, pe atunci viceministru al Economiei. Probabil, avea si el vreun interes…Si atunci am fost chemata „la covor”, la Curte”, ne spune Elena Olaru. Desi ea si-a expus toate obiectiile in actul de control, in hotararea CC acestea erau lipsa… Amintim ca seful comisiei de concurs la licitatia pentru desemnarea firmei ce urma sa primeasca terenul in arenda era acelasi Dodon. El a desemnat castigatoare firma „Gifi Vostok”, unul dintre fondatorii careia era cunoscut ca un bun prieten al lui Voronin. Pe atunci ministru al Economiei era Valeriu Lazar, care, dupa ce s-a opus unor conditii inaintate de acea firma, s-a trezit demis din functie, iar fotoliul i-a fost preluat tot de Dodon. La finele lui 2007, „Gifi Vostok” a transmis terenul altei firme, iar recent Procuratura Generala a anuntat pornirea unei urmariri penale si pe acest caz.

Lenuta Burghila la control: „Doa-a-amna!”

Lucrurile s-au complicat si mai mult in iunie 2007, cand Elena Olaru facea un control la Ministerul Culturii. „Am constatat, cu regret, ca CC stimuleaza pana si neexecutarea propriilor decizii. Misiunea mea era de a face posibila executarea unei hotarari a CC, care prevedea stingerea unei datorii de 976 mii 800 lei de catre asociatia „Euro-Moldova-Art”, condusa de Burghila. Bani fusesera investiti de catre minister pentru „Caravela Culturii”, fara ca Burghila sa fi prezentat macar o dare de seama cu privire la cheltuieli. Apoi, am ramas stupefiata cand am vazut ca, in lipsa documentelor confirmative, ministerul finanta „Caravela” in continuare, investind pentru aceasta, in 2006, inca 4 mln. 872 mii lei…”, ne spune Elena Olaru. Surprinsa de milioanele care curgeau cu duiumul, dar fara temei legal, in buzunarul interpretei, dna Olaru a cerut ministerului sa-i prezinte darile de seama, insa raspunsul a fost trasnet: „Nu putem face nimic. Lenuta Burghila nu vrea sa ne dea dari de seama si nici macar sa discute cu noi”. Atunci Elena Olaru a telefonat-o pe „primadona lui Voronin” si i-a cerut documentele. „Raspunsul nu s-a lasat asteptat: „Doa-a-amna! Aveti vreo dispozitie de control? Eu am sa discut cu doamna presedinta…”. Zis si facut, peste cateva clipe, m-a sunat Ala Popescu si m-a chemat la Curte. Tocmai sunase Burghila, cerandu-i lamuriri despre controlul cu pricina. Curand, am fost impusa sa-mi dau demisia”, ne relateaza fosta controloare.

Auditurile in afara legii si in apararea „fratilor”

Perestroika Alei Popescu nu s-a incheiat nici aici. Atat Elena Olaru, cat si alti fosti si actuali angajati ai Curtii sustin ca, desi regulamentul institutiei prevede ca hotararile CC sunt luate de majoritatea membrilor, dupa venirea Alei Popescu, ea singura este factorul de decizie. De regula, membrilor Curtii nu li se prezinta nici actul de control in original, nici explicatiile entitatilor controlate, ci numai hotararile cizelate si acceptate de sefa.

In anul 2006, la CC a fost introdus auditul, in loc de control, actiune criticata de mai multi specialisti in domeniu. „S-a mers la aceasta pentru a asigura o protectie si mai mare „fratilor comunisti”. Auditul presupune doar recomandari. Dar in RM, unde se fura cu furca, auditul nu-si are loc. Aici e nevoie de controale riguroase cu anuntarea publica a persoanelor vinovate si cu luarea masurilor de rigoare”, considera dna Olaru. Culmea acestei reforme a fost o ilegalitate iesita din comun - timp de doi ani, auditurile in RM se efectuau in afara legii. Abia in 2008 a fost modificata Legea CC, care a permis acest lucru.

Comunistii n-au sanctionat-o pe Ala Popescu, ba dimpotriva, i-au incurajat perestroika, oferindu-i ordine si apartamente, de unde rezulta ca multiplele ilegalitati comise la CC conveneau Puterii. Cat priveste firmele tutelate de familia Voronin si apropiatii sai, evaziunile fiscale si spalarile de bani ale carora nu puteau fi tainuite de Popescu si ajungeau pe mana justitiei, isi aveau si aici un aparator fidel - finul sefei CC si presedintele Curtii Supreme de Justitie, Ion Muruianu. Acesta le dadea dreptate „in numele legii”. Asadar, comunistii au batjocorit legea fara scrupule si lucrul acesta cred ca nu i-ar sta bine sa-l nege nici lui Mark Tkaciuk. Problema cea mai grava este ca multi cetateni naivi si sarmani i-au crezut corecti si i-au aplaudat atunci cand li se furau banii cu sacii si erau amagiti cu pensii mizerabile.

P.S. Ala Popescu inca e presedinta a Curtii de Conturi si neaga toate acuzatiile ce i se aduc.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus