Timpul.md

Editorial 31 Octombrie 2015 | 08:11

Planul re-unirii

De-a lungul timpului, mai multe voci antiromânești sau, pur și simplu neobișnuite să gândească în termeni de interes național și politică de stat, de țară și de neam, au invocat lipsa unor planuri concrete privind viitoarea uniune statală dintre România și Republica Moldova.

Că n-am fi în stare, spun unii cârcotași... Nimic mai fals, drept dovadă că neamul nostru a făcut deja două uniri, în istoria recentă, prin dubla alegere a lui Cuza (Unirea Principatelor din 1859) și prin reprezentanții poporului din Basarabia, Bucovina și Transilvania (Marea Unire din 1918). Ne-am descurcat atunci, vom reuși și acum.

Anul acesta mai multe inițiative unioniste au descris pașii concreți până la Unire, iar aceste idei deja circulă în spațiul intelectual de pe ambele maluri ale Prutului. Voi scrie succint despre unele din ele, în mai multe episoade, urmând ca experții îndreptățiți să le lămurească să lanseze către public explicații detaliate.

1. Interconectare energetică

România este singurul stat din Uniunea Europeană care își asigură necesarul intern de gaze naturale din producția proprie. De asemenea, producția națională de energie electrică a României este excedentară. În acest moment, Republica Moldova este dependentă de o singură sursă de alimentare energetică: centrala termoelectrică de la Cuciurgan (aflată pe teritoriul autoproclamatei republici nistrene).

Asigurarea unei surse secundare de energie, potențial mai ieftină, este obligatorie pentru a securiza opțiunea geopolitică pe care Republica Moldova trebuie să o ia. Interconectarea se poate realiza, tehnic, prin trei interconexiuni electrice (LEA 400 KV): Isaccea-Vulcănești-Chișinău, Iași-Ungheni-Strășeni și Suceava-Bălți cu o capacitate de transport de minimum 1500 MW și finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția tronsonului Ungheni-Chișinău (preconizat a fi finalizat în luna mai 2018).

2. Puncte comune de trecere a frontierei

În prezent, în zilele aglomerate, frontiera dintre România și Republica Moldova este trecută de către automobile în 3-4 ore. Controlul este dublu, efectuat atât de poliția de frontieră, cât și de autoritățile vamale din ambele state. Existența controlului dublu, surprinzător, favorizează de multe ori și contrabanda.

Definiţia punctului comun de trecere a frontierei este dată în Codul Frontierelor Schengen şi înseamnă orice punct de trecere a frontierei situat fie pe teritoriul unui stat membru, fie pe teritoriul unei țări terțe în care polițiștii de frontieră ai statului-membru și polițiștii de frontieră ai țării terțe efectuează unul după celălalt controale la intrare și la ieșire în conformitate cu legislația lor națională și în baza unui acord bilateral. În cadrul controlului comun al respectivelor frontiere comune, o persoană nu poate fi oprită decât o singură dată în scopul realizării unei verificări la intrare sau la ieșire, fără a aduce atingere responsabilităților individuale ale statelor. În urma implementării punctelor de control comune la trecerile vamale ar putea fi redus timpul de înregistrare a persoanelor, vehiculelor cu minimum 15-20% faţă de starea actuală. Controlul comun la frontieră va conduce iminent la optimizarea controalelor la frontieră şi, în acelaşi timp, la fluidizarea traficului, iar ambele state vor putea beneficia de mai multe avantaje. În acest moment se studiază ideea unui punct comun de trecere a frontierei, în regim experimental, la vama Cahul-Oancea.

3. Refacerea căilor de traversare a Prutului

În 1941 existau 27 de poduri peste Prut. În prezent, la Prut există nouă poduri, dintre care şase rutiere (Lipcani-Rădăuţi-Prut, Costeşti-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi) şi trei feroviare (Ungheni-Iaşi, Stoianovca-Fălciu-neutilizat - şi Giurgiuleşti-Galaţi).

Circulația mărfurilor și persoanelor ar avea substanțial de câștigat prin crearea a minimum 4 poduri peste Prut: Fălciu, Leova, Ungheni, Miorcani. În acest moment, în plan de studiu de fezabilitate și finanțat cu fonduri europene este numai podul rutier de la Ungheni.

4. Recunoașterea cetățeniei române

Ca o consecință a pactului Ribbentrop-Molotov și a celui de al doilea război mondial, cetățenii români de peste Prut și-au pierdut cetățenia pentru motive neimputabile lor. În acest moment cei care doresc să o recapete trec prin procedeu greoi și birocratic de redobândire a cetățeniei care durează un an și presupune foarte multe acte și demersuri inutile. Prin acest procedeu, în ultimii 25 de ani, circa 600 000 de cetățeni și-au recăpătat dreptul la care nu au renunțat de bună voie.

Recunoașterea din oficiu a acestei cetățenii pentru cei care au avut-o și descendenții lor, printr-un procedeu simplificat, chiar automat, va face ca numărul cetățenilor români de drept dar văduviți, în mod real, de acest drept, să crească exponențial, ca și influența României în zonă.

5. Unificare monetară și o singură bancă națională

În actuala criză economică de la Chișinău, BNM și-a dovedit incapacitatea de a controla cursul valutar și fraudele comise prin băncile comerciale acreditate să funcționeze pe teritoriul Republicii Moldova. În acest context, fostul premier de la Chișinău, economistul Ion Sturza, a propus, ca soluție o uniune bancară. Ideea unei singure monede a fost promovată în societatea civilă de Mișcarea Civică „Tinerii Moldovei”. În general, prin „uniune monetară” se are în vedere orice înțelegere dintre două sau mai multe țări, prin care se permite circulația liberă a valutelor lor naționale pe teritoriul oricăreia dintre ele, sau prin care se prevede emiterea unei monede comune.

Riscul simplei circulații a leului românesc peste Prut fără ca să fie supravegheat de către Banca Națională a României sunt considerabile, precum a arătat și expertul Petrișor Peiu, astfel că este nevoie și de extinderea ariei de acțiune a Băncii Naționale a României, singura instituție bancară care are autoritatea necesară în fața organismelor internațională după fraudele comise recent în sistemul bancar din Republica Moldova.

(va urma)

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus