Polonia vrea să resusciteze proiectul de alianţă defensivă „Intermarium” alături de România şi Rep. Moldova

Subiectul proiectului „Intermarium” a fost abordat în cadrul unei dezbateri româno-polone organizată la Bucureşti de către Asociaţia New Strategy Center, Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) şi Societatea Academică „Europa de Mâine”.

Relaţiile dintre România şi Polonia sunt vitale pentru flancul estic al Europei, în special în ceea ce priveşte coordonarea acţiunilor la nivelul NATO. În prezent, Polonia derulează un proiect care vizează colaborarea regională de la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică. Numele proiectului – „Intermarium”, asociat cu numele omului de stat polonez Jozef Pilsudski. După Primul Război Mondial, Pilsudski a încercat să construiască „o alianță defensivă regională drept contrapondere la o posibilă resuscitare a imperialismului rus și german. Modelul de inspirație l-a constituit comunitatea polono-lituaniană care a dominat, în secolele XIV-XVIII, o mare parte a zonei avute în vedere pentru alianța propusă. Deși s-a bucurat la un moment dat de sprijinul Franței, inițiativa nu s-a concretizat, fapt determinat de o atitudine reticentă din partea statelor vizate din regiune. Majoritatea ecourilor în presa internațională s-au menținut într-o notă constatativă, cu trimiteri la precedentul istoric al proiectului Miedzymorze/Intermarium promovat de Polonia la sfârșitul primului război mondial”, se arată într-un comunicat de presă postat pe site-ul FUMN.

Potrivit experților polonezi, proiectul a fost avansat atât în context securitar (întărirea dispozitivului defensiv al NATO pe flancul estic), cât și ca vehicul al colaborării economice regionale (mai ales în domeniile energiei și transporturilor).

„Este de reținut că, influentul centru de analiză geopolitică Stratfor din SUA a resuscitat și promovat insistent, încă din 2012, reactualizarea conceptului de Intermarium în noul context strategic, având Polonia și România ca piloni principali. Din comentariile experților polonezi rezultă că proiectul a fost avansat atât în context securitar (întărirea dispozitivului defensiv al NATO pe flancul estic) cât și ca vehicul al colaborării economice regionale (mai ales în domeniile energiei și transporturilor). În ceea ce privește sfera geografică de cuprindere a proiectului, s-ar avea în vedere grupul de la Vişegrad (Polonia, R.Cehă, Slovacia, Ungaria), țările baltice și România”, se mai arată în comunicatul de presă.

Care este rolul Republicii Moldova în acest context? Conform unor comentatori, statelor sus menţionate s-ar putea alătura în proiect Republica Moldova, Ucraina, Belarusul, Suedia, Finlanda, Croația, Italia şi, posibil, Bulgaria.

„În cadrul discuțiilor, s-a subliniat faptul că, pentru a da mai multă consistență relațiilor bilaterale, este nevoie de o creștere a cooperării economice și în plan cultural, o mai bună promovare și cunoaștere a realităților din cele două state. Există un cadru bine conturat, prin parteneriatul strategic asumat de București și Varșovia, însă multe inițiative și proiecte de cooperare nu au reușit să depășească nivelul declarațiilor”, se mai precizează în comunicat.

Sursa: Infoprut.ro