Timpul.md

CSI / Rusia 12 Martie 2015 | 08:32

Putin ameninţă şi provoacă Europa

Rusia a suspendat participarea sa la reuniunile Grupului Consultativ Comun, creat în cadrul Tratatului asupra forţelor armate convenţionale în Europa (CFE), ceea ce înseamnă că se retrage complet din acest tratat.

Gestul „demonstrativ” al Moscovei relevă că Europa este în prezent lipsită de sistem de securitate, arată un expert, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat „dezamăgit” de decizia Rusiei, care ameninţă cu -instalarea de arme nucleare în Crimeea. SUA au acuzat Rusia că impune „domnia terorii” în estul Ucrainei, în pofida anunţului preşedintelui Petro Poroşenko de retragere a majorităţii armelor grele de pe linia frontului.
Citește și: Stimulentul Putin. Oportunitatea unui tandem România-Polonia

Moscova a anunţat decizia de suspendare a participării sale la reuniunile „Joint Consulta-tive Group” care se reuneşte la Viena pentru supravegherea aplicării Tratatului CFE, care a dus la distrugerea a mii de piese şi echipamente militare (avioane, elicoptere, blindate, piese de artilerie) la finele Războiului -Rece, potrivit şefului delegaţiei ruse la Viena, Anton Mazur. „Suntem dezamăgiţi de decizia rusă”, a afirmat Stoltenberg, secretarul general al -NATO, în vizită la cartierul general al forţelor aliate în Europa (SHAPE), instalat la Casteau, în apropiere de Mons.

Rusia a suspendat deja unilateral, în decembrie 2007, participarea la Tratatul CFE, unul dintre acordurile care au pus capăt confruntării Est-Vest, spre marea dezamăgire a guvernelor occidentale. Retragerea totală a Rusiei din Tratatul asupra forţelor armate convenţionale în Europa reprezintă un răspuns al Moscovei la intensificarea activităţii NATO în estul Europei, arată directorul Centrului Carnegie din Moscova, Dmitri Trenin. „Acest grup era o instituţie pur formală, care nu se ocupa de nici o problemă esenţială. Deci este vorba de un gest demonstrativ, simbolic. Este răspunsul la activitatea NATO desfăşurată în prezent pentru întărirea flancului său estic de la Baltica la Marea Neagră” a precizat Trenin, subliniind pentru RIA Novosti că „este un gest diplomatic. Nu are conţinut real serios, nu schimbă nimic concret. Dar este o demonstraţie, un gest care punctează că Europa este acum lipsită de sistem de securitate”, în fapt Rusia încetându-şi participarea la tratat în 2007.

Semnat în 1990, Tratatul CFE definea cantităţile de armament convenţional ale NATO şi ale Pactului de la Varşovia staţionate în Europa. După disoluţia URSS în 1991, Tratatul a fost ratificat de 30 de state – ţările membre NATO şi şase ţări din Pactul de la Varşovia şi opt state din ex-URSS (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Republica Moldova, Rusia şi Ucraina). CFE din 1990 a fost modificat în 1999 pentru a ţine cont de implozia URSS, dar Rusia a fost singura ţară care a ratificat această versiune amendată. Ţările NATO au refuzat să o facă atâta vreme cât Rusia nu îşi retrage forţele staţionate în Georgia şi Republica Moldova, două ex-republici sovietice. Recent, responsabili ruşi au pus în discuţie două importante tratate de dezarmare încheiate la finele Războiului Rece, considerându-le „relicve”.

Arme ruseşti unde vrea Putin

Autosuspendarea Rusiei din CFE înseamnă practic faptul că autorităţile pot decide să desfăşoare arme şi trupe oriunde vor pe teritoriile care le aparţin şi nu a întârziat declaraţia Moscovei cum că are dreptul să desfăşoare arme nucleare în Crimeea, la un an după anexarea peninsulei ucrainene de către Vladimir Putin. Ieri, Mihail Ulianov, şeful departamentului pentru controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe, a declarat că, deşi nu ştie toate planurile, în principiu „Rusia poate amplasa arme nucleare în Crimeea”.

Comentariile vin într-un moment sensibil pentru relaţiile internaţionale în Marea Neagră, unde marţi a debutat un exerciţiu militar naval multilateral la care participă Bulgaria, Romania şi Turcia, dar şi SUA, Canada, Germania şi Italia şi crucişătorul lansator de rachete USS Vicksburg.

Ucraina, un „conflict fabricat”

SUA au acuzat Rusia că impun „dom-nia terorii” în estul Ucrainei, deşi ambele părţi implicate – armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi – au anunţat retragerea majorităţii armelor grele de pe linia frontului. Adjunctul secretarului de stat american pentru Europa, Victoria Nuland, a declarat în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe din Senat că în estul Ucrainei este un „conflict fabricat”, controlat de Kremlin, alimentat de tancuri şi arme grele ruseşti. Ceea ce a costat viaţa a peste 6.000 de ucraineni, dar şi a sute de tineri ruşi trimişi acolo de Kremlin pentru a se bate sau a muri, într-un război pe care guvernul lor îl neagă.

Responsabili americani au afirmat săptămâna trecută că „mii şi mii” de soldaţi ruşi au fost trimişi în Ucraina pentru susţinerea rebelilor pro-ruşi şi mulți se întorc acasă în sicrie sau sunt îngropaţi în locuri rămase necunoscute familiilor. Declaraţiile Victoriei Nuland intervin după discursul virulent al ministrului britanic de Externe, Philip Hammond, care l-a acuzat marţi pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că „subminează” regulile care au permis stabilirea păcii în Europa.

Declaraţiile americane şi britanice contra Rusiei intervin pe fondul pregătirilor NATO în vederea importantelor manevre în Letonia, Lituania şi Estonia, Pentagonul anunţând că SUA au început amplasarea pentru cel puţin trei luni a 3.000 de soldaţi şi echipamente militare în cele trei ţări baltice.

sursa: romanialibera.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus