Timpul.md

Comentariu 13 Martie 2013 | 06:55

Re-sovietizarea Europei de Est

Avertismentul secretarului de stat Hillary Clinton asupra re-sovietizării Europei de Est a fost unul cât se poate de dur. 

Reiau cuvintele oficialului american: „Se produce o mişcare pentru re-sovietizarea regiunii. Nu va fi numită chiar aşa. Va fi numită uniunea vamală, va fi numită Uniunea Eurasiatică. Dar să nu ne lăsăm înşelaţi. Ştim care este scopul şi încercăm să găsim soluţii efective pentru a încetini această evoluţie sau pentru a o preveni”. Avertismentul a venit în decembrie 2012, după un an destul de tulbure în Europa de Est, iar anul 2013 nu a început cu o limpezire a situaţiei, ba chiar dimpotrivă. Dar să aruncăm o privire asupra întregii regiuni.

Ucraina dă din ce în ce mai mult semne că va ceda solicitărilor venite de la Moscova. Preşedintele Ianukovici menţine un discurs care la prima vedere pare a fi unul de pe o poziţie de rezistenţă, în realitate faptele nu respectă întocmai declaraţiile. Din gură Ianukovici respinge uniunea vamală, respinge preluarea de către „Gazprom” a reţelei ucrainene de transport a gazelor naturale. Însă cu un buget ucrainean cocoşat de datorii de zeci de miliarde, cu ameninţarea blocării accesului pe piaţa rusă a produselor şi a forţei de muncă, Kievul nu poate rezista foarte mult. La o săptămână de la întâlnirea Putin-Ianukovici, au început să apară ştiri care contrazic declaraţiile demne făcute mai înainte. „Gazprom” şi „Naftogaz” vor semna un acord prin care vor opera în comun conductele ucrainene, iar preţul gazelor naturale va scădea de la 430 dolari mia de metri cubi la 260 de dolari, după cum anunţă Kiev Post. Acelaşi ziar anunţă că premierul ucrainean, Mikola Azarov, va începe discuţiile cu premierul rus, Dmitri Medvedev, pentru a pune în practică acordurile la care s-a ajuns între Putin şi Ianukovici, deşi nu este clar asupra a ce au căzut cei doi de acord. Ucraina a căzut în plasa Rusiei.

Ungaria a devenit copilul ciudat al Uniunii Europene: o ţară în care manifestările antisemite sunt din ce în ce mai frecvente, marşurile neofasciste şi intimidarea minorităţilor naţionale sunt la ordinea zilei, o ţară în care un premier demagog duce o politică greu de înţeles. Însă aproape nimeni nu a vorbit despre legăturile financiare cu Rusia ale premierului Viktor Orban. Măsurile economice haotice ale lui Orban au dus la retragerea investitorilor occidentali şi la un blocaj în relaţia cu FMI. După vizita de la Moscova a lui Orban din luna februarie a acestui an, presa maghiară a anunţat că Banca Naţională de la Budapesta va emite obligaţiuni în ruble în valoare de 4,6 miliarde dolari. Pentru mulţi din analiştii financiari de la Budapesta, ideea reprezintă un dezastru: rubla este o valută neconvertibilă care prezintă riscuri gigantice. În paralel se vorbeşte din ce în ce mai mult de preluarea de către ruşi a centralei nucleare maghiare de la Paks.

În Bulgaria, oamenii au ieşit în stradă din cauza creşterii facturilor la energia electrică şi în doar câteva zile a căzut guvernul Boiko Borisov. Mai precis, guvernul bulgar care a blocat ani de-a rândul proiectul „Southstream” promovat insistent de Moscova. În Bulgaria chiar vorbim de sovietizare: poporul ieşit în stradă a cerut şi a obţinut organizarea unor consilii cetăţeneşti pe lângă ministere, consilii care să supravegheze direct activitatea guvernanţilor. Aşa că nu mai are rost să ne mirăm foarte tare de ceea ce se întâmplă pe cele două maluri ale Prutului.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus