Despre referendumul republican consultativ, inițiat de PDM, care se va desfășura pe 24 februarie, odată cu alegerile parlamentare, nu se vorbește aproape deloc în societate și se amintește doar pe unele panouri publicitare ale partidului condus de Vlad Plahotniuc. TIMPUL a încercat să afle cum se explică această indiferență, în opinia comentatorilor politici, și ce se urmărește în realitate prin cele două întrebări care vor fi adresate alegătorilor.

În această ordine de idei, una din întrebările pe care le-am adresat intervievaților noștri s-a referit și la modul în care vor fi distribuire cele 51 de mandate ale deputaților aleși pe circumscripțiile uninominale, în cazul în care referendumul va avea succes și va fi validat, iar numărul total al parlamentarilor se va reduce la 61.

„Referendumul proiectează o imagine bună pentru PDM”

Potrivit analistului politic Anatol Țăranu, acest referendum este o tehnologie electorală, prin care se urmărește posibilitatea PDM de a proiecta asupra candidaților săi un element pozitiv. Se întâmplă așa, deoarece deputații nu au o imagine bună în ochii electoratului, care, în mare parte, este de acord cu reducerea numărului de fotolii în Parlament. „De aici, proiectarea acestei imagini bune a inițiativei de micșorare a numărului de deputați este una benefică pentru Partidul Democrat”, este de părere Țăranu.

Totodată, analistul menționează că referendumul este unul consultativ și nu are efecte legislative imediate. Aceasta ar însemna că alegerile din 24 februarie nu vor fi afectate de rezultatele referendumului și doar în viitor vor interveni schimbări. „Pentru ca numărul de deputați să fie micșorat, trebuie făcute schimbări la Codul Electoral și în Constituție. Consider că el nu are un efect imediat, ci doar după următoarele alegeri, posibil, s-ar putea trece de la 101 la 61 de deputați. De aceea fiecare partid are tactica și strategia sa în această campanie electorală, inclusiv în raport cu referendumul”, susține Anatol Țăranu.

În viziunea sa, micșorarea numărului de deputați nu este binevenită în cazul R. Moldova, unde 101 de aleși ai poporului este un număr optim pentru Parlament, după numărul populației pe care îl are statul.

„Noutatea că va fi micșorat numărul deputaților sună atractiv”

De aceeași părere este și analistul politic, Ion Tăbârță, care afirmă că scopul acestui referendum este unul strict electoral, prin care partidul de guvernământ încearcă să acumuleze cât mai multe dividende electorale.

„Acest referendum nu obligă la nimic. Anterior, astfel de decizii au fost și în România. Atunci Traian Băsescu a venit cu inițiativa ca referendumul să aibă un context strict electoral. La noi însă, în R. Moldova, este menit să aducă Partidului Democrat cât mai multe voturi posibile, iar ulterior se va vedea ce se va face cu rezultatele acestui referendum. Pentru cetățeanul de rând, sună atractiv noutatea că va fi micșorat numărul deputaților. În percepția oamenilor simpli, deputații doar cheltuiesc bani și nu fac prea multe. La fel este și în privința responsabilizării deputaților. De aceea aceste două idei atractive sunt folosite în scrutin”, opinează Ion Tăbârță.

Aceeași sursă atrage atenția că și PSRM este pus astfel într-o situație comodă, pentru că anterior, cu vreun an sau doi în urmă, acest partid a venit cu o inițiativă asemănătoare. Singura diferență este că socialiștii solicitau atunci reducerea numărului de deputați până la 71. Prin urmare, Tăbârță nu exclude că, în acest mod, ar putea să rămână în cele din urmă doar circumscripțiile uninominale, sub pretextul că inițial PDM își dorea ca toți parlamentarii să fie aleși astfel, iar votul mixt a fost un compromis pentru socialiști. „Nu sunt sigur că Partidul Democrat știe cum se va împărți numărul deputaților în următorul Parlament, însă totul depinde de rezultatul alegerilor, de coalițiile postelectorale și de următoarele strategii ale PDM, în cazul în care această formațiune va rămâne la guvernare”, precizează analistul. El consideră că majoritatea partidelor boicotează referendumul, înțelegând că este unul cu un evident context electoral, dar nu unul care vine cu soluții.

„Nu este o idee bună”

Și Igor Boțan amintește de referendumul din 2009, din România, cu privire la trecerea la Parlamentul unicameral și reducerea substanțială a numărului de deputați, care l-a ajutat pe Traian Băsescu să câștige alegerile. „La fel ca în cazul României, prin referendumul din 24 februarie, se urmărește mobilizarea alegătorilor și posibilitatea de a comunica cu mai mulți dintre ei în scop electoral. „Acest lucru s-a întâmplat încă înainte de a începe oficial campania electorală, când parlamentarii începuseră deja pregătirile pentru referendum”, punctează Boțan. Astfel, referendumul fiind unul consultativ, cetățenii R. Moldova se pot aștepta ca acesta să aibă soarta celui din România, mai spune comentatorul politic.
„Cel mai probabil, rezultatul va fi unul pozitiv și vor începe consultările. Membrii PDM ne-au spus deja că se vor duce la Comisia de la Veneția. Ei știu deja că această comisie va spune că nu este o idee bună, pentru că în spațiul european nu se practică mandatul imperativ. Deci, este o chestie pur tehnologică și nu are nimic cu realitățile din R. Moldova și cu ceea ce se va întâmpla ulterior”, afirmă analistul.

În opinia lui Boțan, referendumul nu trebuie boicotat, dar scopul acestuia trebuie de explicat cetățenilor. „Avem de a face cu o chestie cu două capete. Dacă am chema cetățenii la boicot, ne-am putea pomeni în situația în care ei nu vor veni în general la alegeri. Oricum, acest referendum nu e o idee bună”, subliniază Boțan.

„Este mai degrabă o utopie”

Jurnalistul Nicolae Negru spune că referendumul este o strategie pentru a trezi interesul cetățenilor de a participa la alegeri. Potrivit lui, deși reducerea numărului de deputați e o temă palpitantă pentru electorat, referendumul ar putea avea un impact negativ asupra tuturor partidelor și, în general, asupra procesului de votare. „Este o mișcare populistă de a excita alegătorii, mai ales că ei sunt nemulțumiți de activitatea Parlamentului și cred că aceasta e cea mai coruptă instituție. Adică, se joacă cu sentimentele oamenilor. Este și o mișcare dăunătoare, fiindcă un Parlament cu 61 de persoane, din punctul meu de vedere, nu-și va putea îndeplini sarcinile și obiectivele, și va avea de suferit din punct de vedere profesional. Ca să nu mai vorbim de retragerea sau revocarea deputaților…”, menționează jurnalistul.

În opinia lui Negru, Constituția nu va fi schimbată în scopul implementării acestei decizii, pentru adoptarea căreia este nevoie de două treimi din voturile Parlamentului. „Nu se schimbă nimic cu acest referendum, care este mai degrabă o utopie. Pur și simplu, se va ști că oamenii își doresc reducerea numărului de deputați, dar mă îndoiesc că se va purcede mai departe la această reducere. Acum sunt 101 și așa o să rămână. Poate doar peste patru ani am putea vorbi despre aceasta”, susține Nicolae Negru.

Spre deosebire de colegii săi, jurnalistul este de părere că cetățenii ar trebui să ignore acest referendum și să-l boicoteze, pentru că este inutil și alegătorii ar putea cădea ușor într-o cursă. „Cred că aici profesioniștii pot să se pronunțe, dar nu cetățenii, unii dintre care nici nu știu ce înseamnă un Parlament și care sunt funcțiile lui. Legile matematicii, de exemplu, nu sunt scoase la referendum, așa și unele probleme politice nu pot fi scoase la referendum”, consideră Negru.