Relatia cu UE – starea de fapt

Integrarea europeana a devenit in ultimii cinci ani una dintre cele mai populare idei in RM. Conform ultimelor sondaje, ea se bucura de sprijinul a peste 2/3 din populatia tarii. Despre ea vorbesc multi, de la „opinca la vladica”, dar o inteleg si o percep cu adevarat foarte putini.

Pentru majoritatea dintre noi, integrarea europeana se identifica in mare parte cu beneficiile pe care UE le-ar putea oferi RM si aproape deloc cu reformele structurale obligatorii pentru obtinerea acelor beneficii. Astfel, este explicabil ca pentru multi cetateni moldoveni integrarea europeana inseamna, inainte de toate, posibilitatea de a calatori nestingherit, fara vize, in spatiul Schengen, sansa de a munci legal in statele prospere ale UE, noi oportunitati pentru afaceri si atragere de investitii avantajoase, o imensa piata de desfacere pentru produsele moldovenesti, sansa de a studia in institutiile superioare ale UE etc.

Fiind animati insa de beneficiile materiale ale integrarii europene, adesea se ignora faptul ca ele sunt rezultatul unor transformari interne de norme, legislatie, institutii, mentalitati, obiceiuri si practici de lucru. De altfel, majoritatea cetatenilor moldoveni nu percep integrarea europeana ca pe un proces de reforme, ci mai curand ca pe negocieri bilaterale intre Guvernul de la Chisinau si comisarii europeni de la Bruxelles.

Trebuie sa recunoastem ca societatea moldoveneasca nu este implicata in procesul de integrare europeana aclamat atat de mult de politicienii de la Chisinau, ea (societatea) fiind mai curand o spectatoare pasiva. Or, atata timp cat cetatenii moldoveni nu vor vedea si simti existenta unei legaturi directe intre propriul efort si mult ravnitele beneficii ale UE, ei vor ramane apatici si vor fi dezamagiti foarte repede de retorica pro-UE a autoritatilor centrale, in momentul in care mult promisele beneficii ale integrarii europene vor deveni un fel de „fata morgana”.

Perpetuarea acestei maligne stari de fapt este generatoare de riscuri mari pentru continuitatea parcursului european al RM. Spre a preveni respectivele riscuri, este necesar sa intelegem de ce si cum am ajuns in aceasta situatie. In acest context, nu putem sa nu evidentiem cateva tendinte paguboase pentru procesul de integrare europeana a RM, care vor trebui corectate de viitoarea guvernare de la Chisinau.

In ultimii cinci ani, integrarea europeana a fost transformata de autoritatile moldovene intr-o idee de larg consum politic. Dupa esecul Memorandumului Kozak din 2003, care a dus la racirea brusca a relatiilor moldo-ruse, autoritatile comuniste de la Chisinau au inteles ca, pentru a se mentine la putere in conditiile antagonismului tot mai pronuntat al Moscovei, ele au nevoie urgent de sprijinul Occidentului. In consecinta, ideea de integrare europeana a fost transformata de PCRM in „vaca sacra” numai buna de muls pentru a stoarce la maximum dividende politice interne.

Datorita acestei schimbari de macaz, PCRM a reusit in 2005 sa-si perpetueze guvernarea pentru inca patru ani. Inconsistenta mesajului pro-european al PCRM, decalajul intre retorica si fapte a sporit treptat, culminand cu inabusirea violenta a protestelor studentesti din 7 aprilie 2009. Atunci au iesit la suprafata toate deficientele democratice ale guvernarii de la Chisinau, si anume: suprematia organelor de forta asupra legii, lipsa de independenta a sistemului judecatoresc, suprimarea libertatii de exprimare, desconsiderarea flagranta a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, desconsiderarea societatii civile de catre puterea politica etc. De asemenea, procesul de integrare europeana a fost monopolizat in intregime de catre birocrati. Participarea activa a societatii la implementarea Planului de Actiuni, semnat cu UE in februarie 2005, ar fi creat o presiune constanta asupra guvernarii.

Or, autoritatile moldovene au tergiversat in orice fel implicarea, in egala masura, a societatii civile in implementarea si monitorizarea actiunilor convenite cu UE. In acelasi timp, societatea a fost lipsita de acces impartial, necenzurat si nelimitat la informatii legate de modul in care se puneau in practica angajamentele luate de RM in raport cu UE, in cadrul Politicii Europene de Vecinatate. Astfel, guvernarea de la Chisinau a reusit sa decupleze cetatenii moldoveni de la procesul de integrare europeana, rezervandu-le rolul de simpli observatori in asteptare de mana cereasca de la Bruxelles.

Nu in ultimul rand, problema rezida si in Politica Europeana de Vecinatate (PEV), din care face parte si RM. Cu regret o spun, PEV ofera doar niste perspective/beneficii generale, care sunt departe de a motiva real cetatenii moldoveni sa devina promotori activi ai integrarii europene. Parteneriatul Estic lansat in mai 2009 contine aceleasi deficiente structurale ca si PEV. Noua initiativa a UE promite multe lucruri bune, precum semnarea unui acord de asociere cu UE, regim de calatorii fara vize in spatiul Schengen, comert liber aprofundat, integrare economica, noi oportunitati pentru contactele interumane, asistenta financiara sporita etc.

Cu toate acestea, deoarece Parteneriatul Estic nu traseaza perioade concrete pentru realizarea lor, cetatenii RM vor percepe in continuare integrarea europeana ca tinand de responsabilitatea exclusiva a clasei politice de la Chisinau. Prin urmare, este timpul ca si UE sa inteleaga ca, daca procesul de integrare europeana va ramane doar o afacere intre Bruxelles si puterea de la Chisinau, neglijandu-se asteptarile cetatenilor de rand, orice initiativa, oricat de buna ar fi ea, va fi sortita esecului. In prezent, RM se afla la o rascruce istorica, cruciala pentru viitorul sau. La 29 iulie 2009, cetatenii moldoveni au optat pentru integrarea tarii lor in UE. Este, cu siguranta, o sansa unica atat pentru clasa politica moldoveana, cat si pentru UE. Aceasta sansa ar urma sa fie consfintita in viitorul Acord de Asociere pe care Chisinaul si Bruxellesul ar urma sa-l negocieze cat mai curand posibil.

Viitorul acord trebuie sa raspunda asteptarilor cetatenilor RM si sa estompeze deficientele structurale ale PEV si Parteneriatului Estic. Procedand astfel, UE va ajuta societatea moldoveana, va deveni motorul principal al transformarilor interne dictate de integrarea europeana. In plus, extrem de important, negocierea Acordului de Asociere este sansa UE sa fie nu doar vizibila, dar si cel mai influent partener in/pentru Republica Moldova.
(Preluat din „Dilema Veche”, Anul VI, nr. 290 – 03 septembrie 2009)

Victor Chirila,
director executiv interimar al Asociatiei pentru Politica Externa