Timpul.md

Social 26 Martie 2012 | 14:21

Reportaj: Ruşii învaţă româneşte

Părinţii şi cadrele didactice susţin proiectele de studiere a limbii române

Oamenii simpli înţeleg un lucru esenţial pentru viitorul lor şi încearcă să se adapteze la noile realităţi sociolingvistice, chiar dacă în spaţiul public există în continuare destule voci care dispreţuiesc populaţia majoritară, vorbitoare de română.
De o jumătate de an, micuţii de la Grădiniţa nr. 99 din capitală îşi învaţă părinţii cuvinte în limba română.

Până nu demult la Grădiniţa rusă nr. 99, în fiecare grupă existau doi educatori: unul vorbitor de rusă şi altul de română, astfel ca micuţii să se obişnuiască cu ambele limbi. Dar, începând cu acest an şcolar, copiii au un program mai special: în prima jumătate a zilei ei comunică doar în limba rusă, iar în cea de-a doua parte a zilei – în română. Zilnic sunt organizate diverse activităţi pentru dezvoltarea vorbirii şi îmbogăţirea vocabularului.

Educatoarea de limba română, Larisa Spânu, ne povesteşte că la început a fost un pic dificil, pentru că micuţii nu înţelegeau ce le vorbea, dar acum încearcă să construiască singuri enunţuri în română.

Părinţii înţeleg de ce e importantă limba română

„Eu am absolvit şcoala pe vremea sovieticilor, când limba rusă era de bază, dar părinţii mei sunt moldoveni şi vorbesc moldoveneşte. Sora mea a absolvit şcoala cu predare în română. Ea vorbeşte numai româneşte, eu – numai ruseşte. De aceea vreau ca şi copiii mei să cunoască ambele limbi, să poată comunica liber în societate şi să nu se simtă incomod atunci când vor discuta cu semenii lor”, povesteşte Veronica Diomina, mamă a doi băieţei, de trei şi şase ani, care frecventează această grădiniţă, unde, mai nou, studiază intensiv limba română.

„Nu ştiu româna şi sufăr mult din această cauză”

Iniţiativa de a studia mai intens limba română aparţine directoarei instituţiei, Maria Orlova, iar părinţii au susţinut-o şi au făcut tot posibilul pentru a le altoi dragostea de limbă copiilor lor. „Trăim în Moldova, deci limba română este indispensabilă. Eu nu ştiu limba română şi sufăr mult din această cauză. Călătorind, am înţeles că pentru a putea comunica trebuie să ştii limba statului pe care-l vizitezi şi, mai cu seamă, a statului în care te-ai născut”, remarcă directoarea grădiniţei. Ea menţionează că „la grădiniţa noastră nu am auzit niciodată de la vreun părinte că nu ar avea nevoie de limba română şi că copilul lui nu va învăţa limba română. Cu toţii au fost de acord să încercăm noua metodă de predare. Seara, când micuţii merg acasă şi le spun părinţilor ce cuvinte noi au mai învăţat, aceştia radiază de fericire, ba chiar a doua zi ne zic că astfel află şi ei cuvinte noi în română. Indirect îi învăţăm şi pe părinţi limba de stat”, îmi povesteşte entuziasmată directoarea. Deşi recunoaşte că primele două săptămâni au fost destul de tensionate, iar unii copii spuneau că nu mai vor la grădiniţă pentru că nu înţeleg româna, acum copiii pot comunica în două limbi.

Părinţii sunt de-a dreptul încântaţi de experiment şi cred că acest fapt le va fi de ajutor în viaţă copiilor. Cu toţii sunt de acord cu faptul că cetăţenii R. Moldova trebuie să cunoască limba de stat, indiferent de etnie, şi spun că o asemenea experienţă de studiere a limbii române ar trebui multiplicată în toate grădiniţele.

Proiecte similare în şcoli

Nu doar în grădiniţe s-a intensificat în ultimul an procesul de studiere a limbii române. De câteva luni, în zece şcoli ruseşti din republică este implementat un „experiment” similar - mai multe discipline şcolare sunt predate în limba română. Pentru a vedea cum decurge proiectul, am făcut o vizită la Liceul „I. Neciui-Leviţchi” din capitală, unde câţiva puşti de clasa a V-a m-au impresionat prin modul lor de gândire. Rostislav, deşi are numai 12 ani, după lecţia de educaţie civică, desfăşurată în limba română, mi-a spus: „Eu învăţ limba română pentru că, atunci când voi creşte şi voi merge să mă angajez, dacă îmi vor cere, vreau să pot discuta în română. Cred că toţi din clasa noastră, dar şi toţi oamenii din ţară trebuie să ştie limba noastră, româna”. Băiatul spune că adoră limba română şi că a fost foarte bucuros atunci când a aflat că lecţiile de educaţie civică vor fi în limba română. Şi colegul său, Artiom, deşi se exprimă mai greu în română, consideră foarte bună ideea de a preda în liceul lor în română. „Iniţial, când am auzit de acest proiect, îmi imaginam că o să fim ca nişte şoareci de laborator asupra cărora se fac experimente. Limba română este cam complicată, dar această lecţie mă ajută să nu uit ceea ce am învăţat până acum”, consideră Artiom. Ca şi în societate, părerile copiilor sunt împărţite, şi sunt copii care ar prefera să aibă mai puţine bătăi de cap cu româna. „Probabil, dacă ai de gând să trăieşti în Moldova, trebuie să cunoşti această limbă. Eu, când voi creşte, o să plec din ţară”, mi-a zis scurt Alina, o copilă de 11 ani, care nu prea înţelege româneşte şi nici nu-şi dă silinţa.

Olesea Cucu, profesoară de limba şi literatura română, de educaţia civică şi educaţia spirituală la acest liceu, ne spune că lecţiile sunt interesante, în ciuda faptului că elevilor le este cam greu să se exprime în română. „A fost dificil la început. Este primul an de când le predau şi, iniţial, îmi era foarte greu să-i conving să citească. Spuneau că nu vor, nu pot. Dar, pe parcurs, ne-am împrietenit şi încercăm să ne înţelegem. La lecţii vorbim doar în română, dar, dacă nu înţelege cineva vreun cuvânt, îl traducem în rusă, îl repetăm. Cred că experimentul îl vom duce până la capăt cu rezultate bune”, spune profesoara.

De la începutul acestui an şcolar, în zece licee-pilot, cu predare în limba rusă, este implementat proiectul „Integrarea socială şi lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română”. Nouă discipline sunt predate în limba română de 29 de profesori în 57 de clase alolingve. 

Maria Orlov, directoarea Grădiniţei nr. 99



Studierea unei limbi pentru obţinerea unei note este o viziune lipsită de perspective la moment. Copilul mergând la şcoală trebuie să poată comunica, astfel ca părinţii să nu mai aibă dilema: la ce şcoală să dea copilul, cu predare în rusă sau română. Dreptul de a alege îl au toţi, dar dacă noi învăţăm copiii numai ca să obţină note, atunci noi depunem efort. Nu trebuie să faci un lucru de dragul făcutului.

Veronica Diomina, mamă a doi băieţei, unul de trei şi altul de şase ani



Eu cred că, dacă vor învăţa limba română, le va fi mult mai uşor în viaţă. Mai târziu mintea copilului se umple cu tot felul de prostii, nu mai are chef să înveţe. Noi trăim într-un stat în care limba română este limba de stat şi noi, ca cetăţeni ai RM, suntem obligaţi să o cunoaştem. În plus, este o limbă frumoasă, mie îmi place cum vorbesc românii. Lumea ar trebui să conştientizeze că la angajare sunt anumite condiţii pe care trebuie să le întruneşti, iar una dintre ele este să cunoşti limba de stat. Este un plus pentru viitorul copiilor mei.

Iulia Antonova, mamă a unui băieţel de 4,5 ani



Acasă noi vorbim în română, rusă şi bulgară. M-am bucurat să văd că şi aici se comunică în două limbi, pentru că acesta este un ajutor pentru mine ca mamă. Cred că cei care ignoră cu desăvârşire limba română fac o mare greşeală. Trăind în R. Moldova, trebuie să ştii limba de stat, indiferent dacă vrei sau nu asta. Unde mergi vorbeşti limba statului în cauză: mergi în Rusia, vorbeşti ruseşte, mergi în America, trebuie să ştii engleza. Noi suntem obişnuiţi să vorbim ruseşte de pe vremea sovieticilor, dar îmi pare rău când merge undeva copilul meu şi nu poate răspunde în română atunci când cineva îl întreabă ceva.

Liudmila Rochiţcaia, directoarea Liceului „I. Neciui-Leviţchi”



Dorinţă de a extinde acest proiect este, dar urmează să vedem care vor fi rezultatele lui. Până în prezent, deşi părinţii au fost de acord să participăm în acest proiect, unii şi-au exprimat temerea de a nu încărca prea mult programul copiilor, de aceea trebuie să fim foarte atenţi ce şi cum facem. Dar, în final, toţi părinţii înţeleg că pentru viitorul copiilor lor cunoaşterea limbii de stat este foarte importantă. Cunoaşterea limbii le oferă posibilitatea să se integreze mai uşor în societate.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus