Timpul.md

Actualitate 3 Februarie 2017 | 10:39

„Republica Găgăuza” de pe borcanul de mazăre

Pe rafturile magazinelor se vând conserve de mazăre din „Republica Găgăuzia”. Pe eticheta borcanelor era indicată adresa juridică a fabricii în „Republica Găgăuzia, or. Comrat, str. Sofia Covalevscaia 14”. Cine se face vinovat de „greșeala” de pe etichetă, aflați în materialul ce urmează.



Am telefonat pe numărul indicat găsit pe hârtia de pe borcan. Bărbatul de la celălalt capăt al liniei telefonice ne spune că „nu este nimeni din conducere acum la fabrică. Conducerea este în deplasare”. Despre „Republica Găgăuzia” de pe etichetă ni s-a spus că „este pur și simplu o greșeală tehnică. Este o greșeală a tipografiei și atât. Nu poate fi vorba de altceva, că așa se răspândesc toate zvonurile”, a spus reprezentantul întreprinderii.

L-am telefonat și pe Ilie Vainrub, proprietarul fabricii de conserve. „Eu nu pot să vorbesc că sunt la spital. O să revin în câteva zile și pe urmă vom discuta”, ne promite Ilie Vainrub, proprietarul „Conserv Grup” SRL.

Totuși, Ilie Vainrub a declarat anterior pentru deschide.md că a indicat țara de origine a produsului ca „Republica Găgăuzia” pentru a putea exporta în Federația Rusă. „Mi s-a propus să trec întreprinderea pe teritoriul UTA Găgăuzia, să plătesc aici impozite, iar Direcția pentru agricultură să creeze o fereastră ca să putem exporta pe piața din Federația Rusă”, declară antreprenorul.

Chiar dacă proprietarul a indicat o republică în loc de „Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia”, cei de la Rospotrebnadzor, serviciul protecției consumatorului din Rusia, au respins cererea „Conserv Grup”. După refuz, Ilie Vainrub, proprietarul firmei, a transferat compania la Criuleni, Dubăsarii Vechi.

Transnistria și Găgăuzia, fereastră pentru exportul în Federația Rusă

După cum putem observa, Autonomia Găgăuză se bucură de o reputație bună în ceea ce privește exportul în Federația Rusă. În anul 2014, serviciul fitosanitar rus Rosselhosnadzor a impus embargo la fructele și legumele moldovenești și permite doar companiilor înregistrate în Transnistria, Găgăuzia și la alte două companii moldovenești să exporte.

Potrivit investigațiilor făcute de RISE Moldova, mai multe companii moldovenești au fost „transformate” peste noapte în firmă transnistreană, cu tot pachetul de documente necesare exportului în Federația Rusă, indiferent de regiunea de proveniență și de calitatea producției.

Nimeni nu poate fi sancționat

Potrivit Legii 220 din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, până la înregistrarea persoanei juridice, organul înregistrării de stat verifică denumirea sub aspectul disponibilităţii şi al distinctivităţii, precum și în colaborare cu Centrul Naţional de Terminologie, autoritatea publică competentă în domeniul lingvistic (terminologic), verifică corectitudinea lingvistică a denumirii.

Tot Centrul Național de Terminologie se ocupă și de „respectarea legislației cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.

Potrivit Legii nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, modificată în 2014, Centrul Național de Terminologie oferă „certificat de aprobare a textelor de publicitate exterioară, a denumirilor de mărfuri și de produse alimentare, a informației cu privire la produsul certificat de pe etichetele de mărfuri, a instrucțiunilor referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova”.
Totuși, modificările despre statutul Centrului nu s-au oprit în 2014. Potrivit directoarei Centrului Național de Terminologie, Inga Druță, entitatea pe care o conduce încă nu s-a reformat. „Noi acum funcționăm conform statutului Institutului de Filologie. Legea a fost adoptată, dar e vorba de viitoarea entitate „Centrul Național de Terminologie”. Acum încă suntem Centrul de Terminologie din cadrul Institutului de Filologie.

Această modificare abia a trecut de prima lectură. Centrul va fi instituție publică, în cadrul Academiei de Științe, dar separat de Institutul de Filologie și acum așteptăm să se voteze în lectura a doua și abia după asta, după șase luni, se va elabora un regulament după care va funcționa. Chiar și atunci, e scris în lege că agenții economici sunt obligați să aprobe etichetele și informațiile, dar noi nu avem dreptul de a da sancțiuni. Oricum fiecare va scrie ce vrea. Nimeni nu va verifica și nu va sancționa”, a declarat specialista pentru ziarul TIMPUL.

În acest sens, ar trebui să existe o agenție sau un organism care să-i oblige și să-i sancționeze pe acei antreprenori care nu respectă legea. Astfel, ar trebui să existe un mecanism de control și un mecanism de constrângere. De această părere este directoarea Centrului. „Cândva, prin anii 1992-1994, era Departamentul de Stat pentru Funcționarea Limbilor. Iată, acest departament avea funcții de control și sancționare. Erau inspectori, un fel de poliție lingvistică. Așa există și în Țările Baltice, în Franța și în alte state care au grijă de limba lor. Există instituții care sunt la un nivel foarte înalt și funcționează ca agenții guvernamentale pe lângă prim-ministru. Așa era și la noi acel departament. Inspectorii aveau atribuția să meargă prin întreprinderi, prin toată republica și să verifice dacă lucrările de secretariat erau în limba română, dacă s-au tradus și adaptat formularele. Dacă găseau nereguli, îi avertizau, le dădeau un termen să remedieze situația și după aceasta începeau sancțiunile”, povestește Inga Druță.

Visul găgăuzilor de a trăi în „Republica Găgăuzia”

Totuși, găgăuzii și-au dorit să fie o republică autonomă. De asemenea, ei și-au manifestat simpatia față de Federația Rusă. Chiar la sfârșitul anului 1990, o mișcare separatistă a proclamat raioanele Comrat, Ceadâr-Lunga, și Vulcănești așa-numita Republica Găgăuză. În anul 1994, Parlamentul de la Chișinău a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor.

Pe 2 februarie 2014 a avut loc referendumul găgăuz în care 98 la sută din locuitorii regiunii s-au pronunțat pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală. Aproape același număr de cetățeni s-a pronunțat și pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Republica Moldova își va pierde statalitatea. Mai mult, locuitorii, în frunte cu bașcanul Irina Vlah, vor ca ziua de 2 februarie să fie declarată zi de sărbătoare și de odihnă.

Cu toate acestea, „Republica Găgăuză” va rămâne doar pe conservele de mazăre, pentru că în realitate, o astfel de „republică” este una neconstituțională.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în UTA Găgăuzia sunt 161 de mii de locuitori.
 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus