Timpul.md

Economie 2 Septembrie 2020 | 00:50

România trebuie să evite perpetuarea populismului economic

 

Alan Greenspan, fostul președinte al Fed, ne aduce în discuție, într-unul dintre capitolele cărții sale „Era turbulențelor economice. Aventuri într-o lume nouă”, conceptul de „populism economic”.

Deși scrisă în urmă cu aproape treisprezece ani, realitatea prezentului ne arată faptul că abordarea este mai mult decât valabilă și acum! Astfel, citând-ul pe Greenspan, „în cadrul populismului economic, guvernul cedează în fața revendicărilor populare, fără să țină seama nici de drepturile individuale, nici de realitățile economice ale modului în care avuția unei națiuni se creează sau măcar se susține”.

Ca „studiu de caz”, acesta folosește exemplele țărilor din America Latină, confruntate o lungă perioadă de timp cu mari probleme economice, în special cu inflații exprimate în rate cu multe cifre și cu pierdere considerabilă și continuă a dimensiunii PIB real pe cap de locuitor.

Pe scurt, voi încerca să sintetizez principalele caracteristici ale „populismului economic”, așa cum le prezintă fostul președinte al băncii centrale americane, extrăgându-le întocmai din textul cărții:

Există trei variante de guvernare în viziunea sa: a populismului economic, cea socialistă și cea capitalistă. Prin socialism, Greenspan se referă la comunism, iar capitalismul presupune acea formă de guvernare bazată pe piață liberă, pe protejarea proprietății și pe respectarea drepturilor fundamentale ale indivizilor în luarea deciziilor asupra tuturor problemelor publice.
Spre deosebire de socialism sau capitalism, populismul economic nu aduce cu sine o analiză formalizată a condițiilor necesare pentru crearea bogăției și creșterea standardelor de viață.
În oricare dintre variatele sale forme, populismul economic se află în opoziție cu capitalismul de piață liberă.
Cea mai clară dovadă că populismul constituie în primul rând o reacție emoțională, și nu una care să aibă la bază idei, este faptul că populismul nu pare să dea înapoi în fața insucceselor repetate.
Practicanților săi le sunt clare nemulțumirile specifice ce se cer abordate, dar modalitățile de a proceda rămân vagi.
Panaceele comune sunt redistribuirea pământului și pedepsirea unei elite corupte, despre care se consideră că fură de la cei săraci; liderii promit pământ, locuințe și mâncare pentru toți.
Populismul economic imaginează o lume mai simplu de înțeles, în care un cadru conceptual de gândire nu pare decât un mod de distragere a atenției de la necesitatea evidentă și presantă. Dacă este șomaj, atunci guvernul trebuie să îi angajeze pe șomeri. Dacă banii sunt puțini și, ca urmare, ratele dobânzilor sunt ridicate, guvernul trebuie să pună un plafon peste ele sau să tipărească mai multe bancnote. Dacă bunurile de import amenință locurile de muncă, gata, nu mai importăm.
Populismul economic este departe de a fi cerebral.
Populismul economic se referă implicit la o democrație în care drepturile individuale, ca factor de condiționare, lipsesc aproape de tot.
Repet, acestea sunt cuvintele lui Greenspan din carte!

Folosind cele enumerate mai sus ca un „check list”, putem identifica fără mare greutate tiparul populismului economic în cadrul unei guvernări. Cocktailul devine și mai periculos în cazul în care și Opoziția folosește aceeași strategie de a câștiga guvernarea unei țări.

Din păcate, populismul economic a fost promovat, în ultimii ani, nu doar în țările Americii Latine, dar chiar și în economii cu tradiție în capitalism.

De-a lungul istoriei postdecembriste, și România a avut episoade acute de populism economic: cheltuieli de asistență socială nejustificate, îndemnul la dezbinarea unor categorii sociale (angajați din privat – bugetari, persoane active – pensionari etc), demonizarea unor instituții, cum ar fi băncile, societățile de administrare a pensiilor (Pilonul II), investiții publice redundante sau inutile etc.

În prezent, trăim consecințele acestor perioade! Avem deficite ale bugetului de stat și ale balanței externe mari, iar datoria publică a crescut vertiginos în ultimii ani. Înainte de declanșarea pandemiei, am fost introduși în procedura de deficit bugetar excesiv a Comisiei Europene (singura țară europeană în această situație)!

Chiar dacă între timp regulile fiscale de la nivelul Uniunii Europene au fost suspendate pentru a facilita lupta contra pandemiei, să nu uităm că această suspendare este una temporară.

De asemenea, trebuie să cunoaștem faptul că deficitele publice ale țărilor afectate de pandemie au două componente în prezent, una temporară, cauzată de măsurile de combatere a pandemiei și susținere a economiei afectată de aceasta (a efectului de lockdown), precum și una permanentă, care ține de cum a fost și este gestionat banul public făcând abstracție de factorii temporari (care se suprapune cu deficitul structural).

Noi am intrat în această criză cu cel mai mare deficit bugetar structural din Uniunea Europeană (de peste 4%), spre deosebire de alte economii unde acesta tindea spre zero sau aveau chiar excedent bugetar! Acest lucru ne micșorează substanțial spațiul de manevră de a combate actuală criză sau orice crize viitoare.

O eventuală majorare a cheltuielilor publice cu caracter permanent (în special măriri de salarii și cheltuieli de asistență socială) va încorda și mai mult bugetul public și va implica necesitatea unor măsuri corective!

În prezent, orice formă de populism economic abordată în gestionarea finanțelor publice ar însemna nesăbuință cu consecințe nefaste pe termen mediu și lung! Am experimentat socialismul (comunismul), am avut populism economic! Am trecut prin ceea ce este mai rău!

Cred ca e timpul să ne îndreptăm către capitalismul veritabil, acela descris de Greenspan în categorisirea formelor de guvernare economică a unei țări!

Bogdan Căpraru este profesor universitar doctor abilitat la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Domeniile sale de interes sunt: bancar, activitatea băncilor centrale și a consiliilor fiscale, precum și cel imobiliar. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat.

https://www.project-e.ro/

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus