Timpul.md

Social 12 Noiembrie 2009 | 16:21

Romii, intre lux si degradare extrema

Desi are numai 16 ani, Cristina Maristan din Lucaseuca, r-l Orhei, este foarte implicata in numeroase proiecte destinate romilor. Nu vorbeste in limba materna, insa o intelege si tine nespus de mult la traditiile comunitatii din care face parte. Dragulita, Cristina nu pierde nicio nunta de tigani, ca sa asiste la „jocul camasii”, care determina daca a fost sau nu „cinstita” mireasa. Daca un rom iubeste o fata, poate sa o si fure, ca in vremurile stravechi, chiar daca parintii ei nu sunt de acord cu casatoria tinerilor.

Sunt bine stiute diferentele izbitoare ale vietii romilor: de la saracie extrema - la castele de lux. Cristina face parte din categoria majoritara si viseaza la ziua cand si tiganii vor duce o viata normala. „Mai ales copiii romi o duc foarte greu. Deseori, micutii nostri absolva doar noua clase si nu mai continua studiile sau pur si simplu le abandoneaza, pentru ca n-au nici de imbracat si nici de incaltat. Vreau ca si noi sa avem locuinte mai bune, parintii nostri sa aiba locuri de munca, copiii sa frecventeze scoala si apoi sa aiba posibilitatea de a studia la facultate”, ne-a marturisit Cristina. Asa tanara cum e, domnisoara spune ca a simtit pe pielea ei cat de discriminati sunt romii, din exemplul tatalui sau, care a muncit un an de zile la o constructie din Ucraina si nu a primit nicio letcaie de la stapan, fiind apoi nevoit sa-si vanda o parte din gospodarie, pentru a intoarce niste datorii.

Majoritatea romilor din Lucaseuca nu-si vorbesc limba, pentru ca traiesc in familii mixte. „Bunicii mei n-au vrut sa-l invete pe tata limba roma, ci doar moldoveneste, ca sa poata duce o viata normala. Au vrut, de fapt, sa-l rupa astfel de comunitatea noastra. Desi, aparent, duc o viata la fel de grea ca moldovenii, romii, totusi, au sanse mai putine de a fi angajati. Patronii ii evita. La locurile de munca, sunt discriminati intr-o masura mai mare decat ceilalti oameni. Sunt jefuiti, pur si simplu”, povesteste tanara. Zilele amare le sunt indulcite de sarbatorile pline de verva ale tiganilor si tigancilor care organizeaza adevarate spectacole, cu muzica si dansuri, imbracati in haine colorate.

Pe Cristina o deranjeaza faptul ca multe tiganci se marita de foarte tinere, intre 15-16 ani, si este multumita ca rar se intalnesc fete „necinstite” printre ele, majoritatea fiind fidele sotilor. Iar daca, Doamne fereste, femeia isi insala sotul, tiganii se aduna la sfat, pentru a judeca cazul, iar biata victima va fi nevoita sa dea bir cu fugitii de la barbatul „incornorat”, care e capabil, in astfel de situatii, de violente cumplite.

„Copiii romilor sunt lasati sa indure foame”

Eudochia este o moldoveanca casatorita cu un rom. Dupa ani multi de casnicie, parintii ei nici acum nu o accepta, pentru ca si-a „bagat capul intr-o casa cu tigani”. Femeia, insa, nu regreta pasul facut. „Am zis sa-l fac fericit, fiindca e un om tare bun la suflet. A suferit si el tare mult, pentru ca mama lui a fost luata cu de-a sila mireasa de un rom. Acela a lepadat-o si el a crescut cu fratii sai de mici mai mult singuri. Trebuie dezradacinata aceasta traditie tiganeasca, ca sa nu mai sufere fetele”. Eudochia e o curajoasa si nu se impaca cu modul de viata al multor romi.

„Copiii romilor sunt lasati sa indure foame. In general, reprezentantii acestei comunitati nu au educatia necesara, nu gasesc posibilitati de a munci cinstit, fura, cersesc. Cat au bani, isi petrec timpul prin barul satului. Romii trebuie sustinuti, luati la carandas. Daca omul mai are frica de Dumnezeu, traieste altfel. Parintele din sat le mai da ajutoare. Totusi, romii sunt mai primitivi ca moldovenii”, crede femeia.

Eleonora Strasnic, asistenta medicala la Oficiul medicilor de familie din Lucaseuca, spune ca romii de acolo sunt la un nivel mai dezvoltat decat cei din alte localitati. Dintr-o populatie de circa 2200 de locuitori ai satului, o treime o constituie romii. „Deseori, sunt cu mult mai educati si mai curati decat moldovenii. Totusi, natalitatea a scazut drastic si in familiile romilor. Avem doar doi copii pana la un an. Romii nostri sunt harnici, se implica activ in stricatul nucilor, la stransul pielicelelor de miel, pleaca organizat la munci agricole in Ucraina si Rusia - la prasitul sfeclei, a florii-soarelui, la strans ciuperci si coarne”.

Analfabeti si fara acte, izolati de restul populatiei

Pe de alta parte, primarita Zina Sarbu sustine ca exista si romi care n-au acte de identitate. Intr-o familie cu sase copii, niciunul dintre acestia nu are certificat de nastere. Insusi baronul romilor recunoaste faptul ca tiganii au degradat, mai ales dupa anii ’90. In URSS exista o socializare impusa. Toti romii aveau acte de identitate, erau obligati sa frecventeze scoala medie si sa lucreze. Acum, liderii romilor se plang ca ale lor comunitati au revenit la nivelul de dupa razboi. Mai stiu sa scrie si sa citeasca, in principal, generatiile care au facut scoala sovietica.

Expertii UNFPA monitorizeaza in prezent situatia romilor. Ei recomanda experienta si bunele practici ale Romaniei in imbunatatirea accesului grupurilor dezavantajate si, in special, a romilor la servicii sociale, de sanatate si in institutionalizarea mediatorilor in comunitatile de romi. In urma documentarii specialistilor in raioanele Hancesti, Soroca, Straseni, Calarasi si Nisporeni, anume in localitatile Schinoasa, orasul Calarasi si Valcanesti, r-l Nisporeni, exista cei mai multi oameni fara acte, analfabeti, care nu cunosc limba romana, copii nescolarizati.

Recent, UNFPA a desfasurat in localitatile locuite preponderent de romi Campania „Nu uita! Sanatatea ta inseamna sanatatea familiei tale”. Adolescentii, femeile si barbatii romi s-au intalnit cu medici de familie si ginecologi pentru a discuta probleme de educatie sexuala. Pacientii au beneficiat de consultanta medicala gratuita si de pachete cu produse igienice.


 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus