Timpul.md

Comentariu 5 Octombrie 2012 | 07:59

Rusiei nu-i prea pasă de Europa

Moscova a transmis că nu va lua în seamă recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). O reacţie cu nimic surprinzătoare, în cea mai clasică tradiţie a diplomaţiei ruse.

Moscova s-a considerat dintotdeauna şi se consideră încă undeva deasupra tuturor. Elementele mistice din teoriile lui Aleksandr Dughin reprezintă o continuare naturală a superiorităţii afişate de sovietici şi de ţari - noi, ruşii, avem adevărul şi dreptatea de partea noastră, iar la nevoie putem impune acest adevăr al nostru tuturor.

Deputaţi din toată Europa au analizat ce s-a petrecut în Rusia în ultimii ani şi au adoptat o rezoluţie care cere Rusiei o mai bună respectare a democraţiei şi drepturilor omului. Principalul aspect iritant pentru ruşi l-a constituit recomandarea de a transfera procesul de monitorizare a îndeplinirii de către Rusia a obligaţiilor sale la un nivel mai înalt: al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. Comitetul răspunde inclusiv de probleme privind statutul de membru în APCE, astfel că transferarea monitorizării către acesta plasează Rusia într-o categorie specială.

Printre recomandările APCE pentru Moscova se numără continuarea negocierilor cu România pentru restituirea tezaurului confiscat în 1918 şi retragerea trupelor ruse din Transnistria. Fie şi doar pentru aceste două puncte, Moscova nu are nici cea mai mică intenţie de a respecta documentul votat la Strasbourg.

În ceea ce priveşte cele 94 de tone de aur furate de sovietici de la români, soarta lor a fost lămurită. După zeci de ani de minciuni, de la Moscova (Brejnev i-a spus lui Ceauşescu că aurul românesc a fost furat de albgardişti) au început să iasă la iveală documente în care Lenin poruncea ca aurul furat României să fie folosit pentru zdrobirea contrarevoluţiei din Basarabia. Tot Brejnev spunea că în arhivele de la Moscova nu se găsesc informaţii clare referitoare la aurul românesc - acelaşi lucru a fost repetat de mulţi alţii mai apoi. Eu cred că la Moscova se ştie foarte bine ce s-a întâmplat cu fiecare gram din aurul românesc, doar că este destul de stânjenitor să recunoşti un furt de asemenea anvergură.

Transnistria este alt furt, însă mai complicat decât cazul lingourilor româneşti. De douăzeci de ani, R. Moldova a dovedit că respectă standardele ridicate ale apărării drepturilor minorităţilor naţionale. România - descrisă de unii drept izvorul fascismului din regiune - constituie un model de integrare a minorităţilor naţionale, nu prea există vreun pericol ca să se repete în vreunul din spaţiile româneşti evenimente de genul celor din fosta Iugoslavie. Şi totuşi trupele ruse nu mai pleacă din Transnistria şi mai mult decât atât, Moscova face pe dracul ghem doar-doar va găsi un slugoi la Chişinău care să semneze un acord, prin care să se dea o formă legală prezenţei trupelor ruse în Transnistria.

Aşa cum aurul românesc furat din ordinul lui Lenin nu va reveni niciodată la Bucureşti - dar românii nu vor înceta niciodată să îl ceară, şi politicienii de la Chişinău sunt datori să nu accepte prezenţa trupelor ruse în Transnistria, chiar dacă acestea nu vor pleca niciodată de bună voie.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus