Timpul.md

Actualitate 12 Mai 2011 | 12:44

S.O.S. Chişinăul e mutilat, nimeni nu răspunde

Unsprezece ONG-uri din domeniul culturii, istoriei şi ecologiei, precum şi reprezentanţii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie naturală şi ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei cer conducerii statului să apere patrimoniul cultural care ne-a mai rămas. Într-o scrisoare expediată premierului Vlad Filat şi preşedintelui interimar Marian Lupu, acestea cheamă conducerea statului să nu admită „irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră”. Răvaşul este unul mai mult simbolic, ca un ultim strigăt către acei care se declară apărători ai legii, după ce multiplele proteste, mese rotunde, acţiuni de sensibilizare a instituţiilor statului au rămas fără atenţie.

Capitala riscă să-şi piardă identitatea istorică şi culturală

„Începând cu ianuarie 2011, în or. Chişinău au fost înregistrate şase cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate. Aproape zilnic se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate. La fel de insistent se intervine în structura urbană din centrul protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc unor megaconstrucţii”, menţionează semnatarii. Ei atrag atenţia asupra faptului că „legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural e ignorată în totalitate”, iar până în prezent n-a fost „niciun precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor patrimoniului cultural”.



FOTO: Dumitru Liviu-Ștefan

În speranţa că vor fi auzite şi înţelese, cele treisprezece organizaţii au înaintat Executivului şi Legislativului câteva propuneri: 1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General (PUG) al mun. Chişinău, în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statului ei de zonă construită protejată de categorie naţională; 2. Instituirea prin hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a PUG, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric; 3. Crearea, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat care să gestioneze şi monitorizeze situaţia patrimoniului cultural, şi să-l promoveze în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei; 4. Crearea Poliţiei Monumentelor - o subdiviziune specializată a MAI, responsabilă pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării; 5. Crearea, prin hotărâre de Guvern, a Fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului; 6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.


Ion Ștefăniță, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii. FOTO: Dumitru Liviu-Ștefan

Revendicările societăţii civile sunt susţinute şi de directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, care primul atenţionează de fiecare dată opinia publică despre ilegalităţile din centrul istoric al capitalei. „Mi s-a spus că, dacă într-adevăr vina va fi a instituţiilor din domeniu, atunci Parlamentul va lua atitudine şi va adopta o rezoluţie pe cazurile care au fost înregistrate în ultimul timp. Sper ca această scrisoare să dea efect. Deja am folosit toate pârghiile. Ne-a rămas doar la nivel de prim-ministru şi şef de stat. Să vedem prin ei ce putem face... Toate cazurile sesizate trebuie să ajungă în judecată, iar vinovatul - să fie tras la răspundere”, ne-a spus Ion Ştefăniţă.

Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului



Vă asigurăm că scrisoarea va fi studiată cu atenţie. Dacă acest document într-adevăr conţine unele propuneri bune, ele vor fi tratate cu maximă seriozitate şi urmează să se decidă care dintre ele vor fi implementate în practică - dar, în limitele competenţelor legale pe care le are Guvernul şi personalul premierului.

-------------------------
DOSAR:

Amintim că TIMPUL a scris mai multe articole ce abordează situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural al ţării (starea degradantă a conacelor boiereşti de la nord la sudul republicii, starea nesatisfăcătoare a bisericilor de lemn), precum şi cel din centrul istoric al Chişinăului. Vă prezentăm mai jos şase cazuri de demolare şi mutilare a imobilelor din capitală, înregistrate de la începutul acestui an:

- 20 ianuarie. S-a încercat demolarea clădirii din str. Petru Movilă 27A;
- 7 februarie. A fost demolat edificiul din str. Vasile Alecsandri, 32;
- 14 martie. Chişinăul a rămas şi fără clădirea din str. Bucureşti 71 - monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”;
- 15 martie. Acoperişul edificiului de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, aflat chiar sub nasul Primăriei, a fost distrus;
- 18 aprilie. De Ziua Internaţională a Monumentelor, poliţia n-a întreprins absolut nimic pentru a stopa lucrările de demolare din strada Sarmizegetusa 48, bloc 12;
- 1 mai. Lucrări de construcţie la o casă considerată monument de arhitectură, pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 4. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus