Timpul.md

Actualitate 30 Noiembrie 2017 | 08:38

SĂRBĂTORI RELIGIOASE pentru 30 noiembrie

Ortodoxe  Sf. Ap. Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; Sf. Ier. Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, episcopul Etiopiei (Dezlegare la pește)

Greco-catolice
Sf. ap. Andrei

Romano-catolice
Sf. Andrei, ap.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, este prăznuită de Biserica Ortodoxă Română în 30 noiembrie. Ziua în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 14 noiembrie 2001.

Sfântul Apostol Andrei, pescar de meserie, frate al Sfântului Apostol Petru, a fost cel dintâi chemat la vestirea Evangheliei lui Hristos, dar înainte de a fi apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Auzind însă pe dascălul său, atunci când îl privea pe Iisus, spunând: "Iată Mielul lui Dumnezeu!" (Ioan 1, 36), Sfântul Andrei a lăsat tot și a urmat lui Hristos până la moarte și înviere, fiind martor al minunilor și Învierii Lui.

Sfântul Andrei l-a vestit pe Hristos pentru prima dată fratelui său Simon (Petru): "Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, și i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuiește: Hristos). Și l-a adus la Iisus" (Ioan 1, 41, 41).

După Înălțarea Domnului la cer și după Cincizecime, Apostolul Andrei L-a propovăduit pe Hristos în Bitinia, Bizanț, Tracia, Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre, Sciția (adică Dobrogea) și până în Crimeea.

Sfântul Andrei a avut sfârșit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint (în Grecia), cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus de atunci "Crucea Sfântului Andrei".

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează. Această zi este consemnată cu cruce roșie în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române în urma hotărârii Sfântului Sinod din anul 1995.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.

Tot astăzi este pomenit Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei. Canonizarea sa a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 21 iulie 2011.

Mitropolitul Andrei Șaguna s-a născut în Mișcolți (Miskolc), Ungaria, la 20 decembrie 1808/1 ianuarie 1809, într-o familie de macedo-români din Balcani.
.
Studiile gimnaziale le-a făcut la Miscolți și Pesta, cele superioare — filosofie și drept — la Universitatea din Pesta (1826-1829), iar cele de teologie la Seminarul Ortodox din Vârșeț (din 1829).

După terminarea studiilor teologice, a intrat în mănăstirea sârbească "Hopovo", unde a fost tuns în monahism sub numele de Andrei (24 octombrie 1833); hirotonit ierodiacon (februarie 1834); ieromonah (29 iunie 1837).

În 1846, a fost numit vicar general al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiu; ales episcop în 1847. A fost numit arhiepiscop și mitropolit al reînființatei Mitropolii a Transilvaniei, în 1864, stabilindu-și reședința la Sibiu.

Mitropolia Transilvaniei, cu cele două eparhii sufragane, Arad și Caransebeș, a fost reînființată în 1864. După acest eveniment, Andrei Șaguna a convocat un sinod la Sibiu (1868) care a aprobat statutul organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, după care aceasta s-a condus până în 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut, autonomia față de stat și sinodalitatea (participarea laicilor alături de clerici la conducerea bisericii), au stat la baza statutului de organizare al BOR din 1925 și al celui din 1948.

A fost primul președinte al "Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român" (ASTRA, 1861-1866). A întemeiat ziarul "Telegraful Român, gazetă politică industrială, comercială și literară", în anul 1853.

Îndrumător și sprijinitor al preoțimii și al credincioșilor, ctitor de biserici și școli; a fost ales membru de onoare al Societății Academice Române la 7 septembrie 1871.

A fost deosebit de activ pe plan politic, îndeplinind un rol de seamă în anii 1848-1849. A fost președinte al Marii Adunări Naționale românești de pe Câmpia Libertății de la Blaj din 3/15 mai 1848, delegat de Adunare să prezinte revendicările românești împăratului la Innsbruck, Olmutz și Viena, apoi Guvernului din Pesta.

În anii următori, a prezentat în mai multe rânduri memorii către împărat, cu doleanțele națiunii române. După 1860 a fost membru în Senatul imperial din Viena, în perioada 1863-1865 a fost deputat în Dieta Transilvaniei, copreședinte al Conferinței naționale-politice a românilor de la Sibiu (1861) și al Congresului național al românilor de la Alba lulia (1863).

După crearea statului dualist austro-ungar (1867), a fost mentorul direcției "activismului" în viața politică a românilor transilvăneni, îndrumător și sprijinitor al preoțimii și al credincioșilor.

Andrei Șaguna a trecut la cele veșnice la 16/28 iunie 1873, fiind îngropat lângă biserica mare din Rășinari, așa cum a rânduit el însuși prin testament, și fiind prohodit de un singur preot, "fără predică și fără pompă". (surse: vol. "Viețile Sfinților"; "Dicționarul Teologilor Români", 1996)

Agerpres 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus