Timpul.md

Editorial 5 Martie 2013 | 06:54

Schengen şi Republica Moldova

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a pus relaţia Bucureştiului cu Chişinăul în legătură directă cu aderarea României la spaţiul Schengen.  

Cum multe din subiectele de politică externă ale României şi R. Moldova sunt comune, şi spaţiul Schengen trebuia să intre în această categorie. Există multe nemulţumiri printre românii din Basarabia faţă de tratamentul vizelor, nemulţumiri explicate prin această declaraţie a ministrului Corlăţean.

Aderarea României la spaţiul Schengen este o obligaţie asumată prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Spaţiul Schengen reprezintă zona de liberă circulaţie din interiorul UE, lipsită de controale vamale şi de frontieră. Mai pe scurt, România este obligată să devină paznicul frontierelor externe ale UE şi, din păcate, R. Moldova, alături de Ucraina şi Serbia, este parte a acestei frontiere externe.
Prin Tratatul de aderare la UE, România s-a obligat să cheltuiască mai bine de 1 miliard de euro pentru securizarea acestei frontiere şi a suferit o scădere masivă de imagine la Chişinău prin impunerea vizelor. Doar că aderarea României la acest spaţiu de liberă circulaţie trenează de mai mulţi ani.

Nu este niciun secret că există un curent de opinie pentru crearea unei „Europe cu două viteze”, în care să existe reguli diferite pentru statele „avansate” din Occident faţă de statele „rămase în urmă” din Europa de Est. Aşa ceva ar duce la o disoluţie a UE mai rapidă decât o eventuală disoluţie provocată de criza economică şi lipsa de voinţă pentru acordarea sistemelor financiare şi bancare din diferite ţări.

UE a fost gândită ca o comunitate de state egale şi trebuie să rămână aşa pentru a nu se transforma cu adevărat în „Evropeiskii Soyuz”. Cortina de fier de pe Prut a fost înlocuită cu o cortină de plastic, dar permanent a existat speranţa că această cortină de plastic va fi mai permisivă şi va dura mai puţin decât predecesoarea ei. Ministrul Corlăţean a mai spus ceva: că România şi-a îndeplinit angajamentele pentru aderarea la spaţiul Schengen şi că un eventual refuz nu poate fi unul raţional, astfel că această chestiune va înceta să fie una prioritară pentru România. Nu este clar dacă se va opera şi o modificare a regimului de vize cu R. Moldova - regim extrem de strict faţă de cel practicat de Polonia în relaţia cu Belarus, de exemplu (nu există taxe de viză pentru cetăţenii din Belarus care vor să intre în Polonia).

Declaraţia lui Corlăţean că România s-ar putea să nu mai fie interesată de spaţiul Schengen a fost imediat contrazisă de către preşedintele Băsescu, iar în apărarea ministrului a sărit premierul Ponta. Aderarea la Schengen este o dispută politică internă pe marginea unui subiect extern care urmează nişte reguli clasice: toţi vor să fie participanţi în caz de succes, nimeni nu vrea să îşi asume eşecul. Până la urmă, românii din Basarabia ar avea doar de câştigat din această poveste care nu poate avea alt final pentru ei decât relaxarea condiţiilor de obţinere a vizei (cel puţin, aşa ar fi logic!). Dacă prin cine ştie ce deformare a logicii nu se va ajunge la asta, există oricând varianta redobândirii cetăţeniei române.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus