Timpul.md

Social 23 Octombrie 2016 | 09:17

Scrisoarea săptămânii: Refacerea inscripţiilor iniţiale de pe monumentului lui Ştefan cel Mare este importantă pentru Unirea din 2018

Mult stimate prim-ministru al României, Dacian Cioloş Mult stimată ministru al Culturii R. Moldova, Monica Babuc Mult stimate primar general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă 

Anul 2018 este anul când se împlinesc 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, o zi plină cu semnificaţii şi speranţe.

Dar aş dori să vă amintesc că în 1928 cu ocazia aniversării a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România a avut loc un eveniment foarte important în istoria noastră, dezvelirea monumentului lui Ştefan cel Mare care a fost amplasat în Grădina Publică de la Chişinău. S-a produs un eveniment de neuitat, a avut loc o sărbătoare mare, o paradă militară.

La 31 august 1990 a fost reamplasat și dezvelit monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Un eveniment absolut inedit. Fireşte că oficial ni s-a spus că odată cu reinstalarea monumentului, au fost restabilite și inscripţiile iniţiale. Vitregiile prin care a trecut monumentul sunt descrise în Hronicul lui – nişte plăci din bronz, montate pe pilonii porţii din spatele statuii, cu următorul text:

„29 aprilie 1928 – înălţat prin osârdia fiilor Basarabiei. 28 iunie 1940 – evacuat la Vaslui. Soclul rămas la Chişinău – demolat. 25 august 1942 – readus la Chişinău, postat în faţa Arcului de triumf. 20 august 1944 – evacuat la Craiova. 1945 – reinstalat la Chişinău”. Crucea, spada, soclul, inscripţiile – schimbate şi denaturate. 1972 – strămutat cu 18 metri spre uitare – în adâncul parcului. Dar în anii ce au urmat, basarabenii cu numele lui Ştefan cel Mare au repurtat trei victorii sfinte – Limba de stat, Grafie latina (31 august 1989), Drapel tricolor (27 aprilie 1990), Suveranitate (23 iunie 1990) – întru întregirea neamului în cuget şi simţire; ASTĂZI – 31 august 1990 – reaşezat pe locul iniţial, restabilite inscripţiile autentice. Soclul – durat din aceeaşi piatră aleasă din stâncă de meşterii din Cosăuţi.

Şi totuşi la o cercetare s-a constatat că textul iniţial a fost altul. Ceea ce este foarte important acum ca astfel comemorarea celor 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România să aibă loc la fel în preajma monumentului lui Ştefan cel Mare din Chişinău cu refacerea exactă a inscripţiilor iniţiale, evident un arhitect cu viziune ar putea să intervină cu elemente istorice noi, dar obligatoriu indicat că monumentul lui Ştefan cel Mare a fost inaugurat cu ocazia aniversării a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Inaugurat de România regală. Mai presus de orice este adevărul.

Iniţial monumentul avea pe soclu următoarele inscripţii. În faţă: „Ştefan cel Mare şi Sfânt 1456-1504”. În dreapta: „Biruitor de popoare: la Lipnic, la Baia, la Vaslui, la Valea Albă, la Calla-Buga, la Scheia, la Dumbrava Roşie, pentru Ţară, Neam şi Cruce”. În stânga: „Domn din munte până la Nistru, Chilia, Cetatea Albă. Ridicatu-s-au acest monument pentru veşnicirea gloriei strămoşeşti, prin osârdia d-lui Vasile Rudeanu şi cu ajutorul fiilor Basarabiei. Lucratu-s-au de către sculptorul A.M. Plămădeală şi de arhitectul E. Bernardazzi în anul 1925”. Pe două plăci din piatră, fixate pe stâlpii porţii la intrarea în Grădina Publică, au fost dăltuite următoarele inscripţii: „Acest monument s-a început sub domnia regelui Ferdinand I şi s-a inaugurat sub domnia regelui Mihai I”. „Statuia de faţă s-a dezvelit în prezenţa înalţilor regenţi A.S.P. Nicolae, S.S. Miron Cristea, Patriarhul României şi Gh. Buzdugan, preşedintele Curţii de Casaţie, primarul Chişinăului Gherman Pântea şi membrii Comitetului pentru ridicarea monumentului în frunte cu preşedintele, general de divizie R. Scărişoreanu, 29 aprilie 1928”.

Cu deosebit respect, Mihai Ciubotaru,
redactor-şef,
Basarabia Literară 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus