Timpul.md

Actualitate 5 Martie 2018 | 07:44

SE MAI POATE FACE ASTĂZI UNIREA?

Economia României este de 4-5 ori mai performantă decât cea a R. Moldova. La începutul anilor ’90, cele două state aveau aceeași „clasă de performanță economică”, specifică categoriei de periferie a lumii socialiste europene

Începând cu această ediție, vom publica fragmente din cartea „Se mai poate face astăzi unirea?” de economistul Petrișor Gabriel Peiu, coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundației Universitare a Marii Negre, doctor al Universității Politehnica din București, fost consilier la doi premieri ai României și fost subsecretar de stat pentru politici economice. Autorul prezintă răspunsuri documentate la toate întrebările scepticilor, care consideră că proiectul Reunirii ar fi doar un joc politic, imposibil de realizat.

De prea multe ori, subiectul Reunirii celor două state românești, care în anii ‘90 aduna milioane de oameni pe ambele maluri ale Prutului, a devenit astăzi un proiect șoptit cu sfială de către toți actorii publici de la București și Chișinău. Ceea ce părea atunci un sentiment firesc și așteptat este astăzi considerat un subiect greu, pentru care „acum nu e momentul!”.

Dar când va veni acel moment? Dacă noi nu îl vom provoca și nu îl vom produce, el nu va mai veni niciodată. Deși trăim în epoca celei mai rapide tehnologii de comunicare, se pare că românii de pe cele două maluri ale Prutului sunt la ani-lumină unii de alții: traiul în state diferite ne-a schimbat modul de a fi: românii s-au conectat total la statutul de parte a Uniunii Europene, iar românii din R. Moldova s-au izolat de istorie într-un colțișor de lume.

Posibilitatea concretă a Reunirii vine din dorința de a prezenta un proiect posibil, prin care putem să îi dăm R. Moldova țara pe care o merită, iar României să îi redăm grandoarea de „patrie a tuturor românilor”.

Germanii au reușit un proiect similar, poporul coreean îl pregătește cu tenacitate, iar românii l-au realizat odată. Și atunci, dacă sensul istoriei este Reunirea, dacă experiența germană și trecutul nostru ne arată că o putem face, ce ne împiedică să o facem cu adevărat? Poate ne lipsește curajul de a începe cu lucrurile simple, poate ne lipsește determinarea unui proiect atât de măreț.
În fond, fiecare generație are nevoie de un ideal care să o definească. Reunirea poate fi idealul generației noastre. Reunirea este dreptul nostru, dar rămâne și obligația noastră.

1. Care este raportul între România și R. Moldova?

România are o populație rezidentă de aproape 20 milioane de locuitori. Peste 3 milioane locuiesc în alte state.
Republica Moldova are o populație de circa 3,5 milioane de locuitori, din care aproximativ 3 milioane - în dreapta Nistrului (fără municipiul Tighina).

Suprafața României este de 238 397 kmp, iar a R. Moldova de 33 846 kmp sau de 29 683 kmp fără așa-numita Republică Nistreană.
Raportul dintre populațiile celor două state românești este de aproximativ 6,5:1, iar raportul dintre suprafețele lor este de 8:1, dacă nu luăm în calcul teritoriul transnistrean, care nu este controlat de către guvernul de la Chișinău.

Putem, așadar, să conchidem cu o aproximare simplă: România este un stat de 8 ori mai mare decât R. Moldova și de 6-7 ori mai populat.
În valori nominale, România este a 52-a cea mai mare economie a lumii, cu o valoare a PIB de 187 miliarde dol. SUA (2016, sursa: Fondul Monetar Internațional), iar R. Moldova este a 146-a economie a lumii, cu o valoare a PIB de 6,75 miliarde dol. SUA (aceeași sursă).
În valori comparabile, la paritatea puterii de cumpărare, România este a 42-a cea mai mare economie a lumii, cu o valoare a PIB de 470 312 miliarde dol SUA (2017, sursa; FMI), iar R. Moldova este a 143-a economie a lumii, cu o valoare a PIB de 20,207 miliarde dol SUA (aceeași sursă).

Ca mărire globală, economiile României și R. Moldova se află în raportul de 27,7:1 în termeni nominali, respectiv de 23,27:1 în termeni comparabili.

Ca instrument global de măsurare a performanței economice a unui stat se folosește indicatorul PIB/locuitor, în varianta nominală, respectiv în varianta prețurilor comparabile. Acest indicator exprimă, sintetic, performanța unui stat, ținând cont atât de mărimea economiei, cât și de mărimea populației sale.

În valori nominale, România ocupă poziția a 63-a în lume, cu o valoare a PIB/locuitor de 9465 dol. SUA (2016, sursa: FMI), iar R. Moldova se află pe locul 140 cu o valoare a PIB/locuitor de 1 901 dol. SUA (aceeași sursă).

În valori comparabile, la paritatea puterii de cumpărare, România ocupă poziția a 59-a în lume, cu o valoare a PIB/locuitor de 5 328 dol. SUA (sursa: FMI).

Practic, raportul între indicatorii sintetici de performanță economică (PIB/locuitor) dintre România și R. Moldova este de 4,97:1, în termeni nominali, sau de 4,19:1, în termeni comparabili.

Cu alte cuvinte, economia României este, astăzi, de 4-5 ori mai performantă decât cea a R. Moldova.

2. Care era puterea economică a celor două state românești în 1990, la căderea comunismului?

În anul 1900, România se afla pe poziția a 52-a în clasamentul global al celor mai performante economii, cu o valoare a PIB/locuitor de aproximativ 7 355 dol. SUA (sursa: estimare FMI), iar R. Moldova se află pe poziția a 75-a, cu o valoare a PIB/locuitor de aproximativ 3 500 dol. SUA (aceeași sursă). Ambele valori sunt în metodologia prețurilor comparabile, dar ele trebuie tratate cu mare rezervă, deoarece posibilitățile de calcul din acea perioadă erau foarte restrânse, din cauza accesului dificil la datele reale, precum și din cauza incompatibilității metodelor statistice utilizate de către diferitele instituții de statistică economică din diferite state.

Din punctul de vedere al valorilor nominale, PIB-ul României în anul 1990 a fost de 38 762 miliarde dolari SUA, ceea ce înseamnă o valoare de 1 652 dolari pentru indicatorul PIB/locuitor. În același an, 1990, indicatorul PIB/locuitor în termeni nominali pentru R. Moldova era de 972 dol. SUA, așa cum apare în statisticile OECD, respectiv ale Băncii Mondiale.

Luând în considerare toate greutățile metodologice inerente de a avea estimări exacte, bazate pe aceleași proceduri și instrumente statistice, reținem, totuși, faptul că, în anul 1990, România și R. Moldova aveau cam același nivel de performanță economică, fiind în raportul 1,69:1în metodologia PPP, respectiv 2,1:1 în termeni nominali.

Oricum ar fi, este credibil să afirmăm că economiile României și R. Moldova erau aceeași „clasă de performanță economică”, specifică categoriei de periferie a lumii socialiste europene, sub nivelul de performanță a statelor central-europene din „lagărul socialist”. În plus, diferențele de structură economică și de piață erau mici.

Petrișor Gabriel Peiu 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus