Timpul.md

Actualitate 21 Aprilie 2020 | 15:37

Sergiu Litvinenco /// Creditul rusesc nu-i altceva decât „furtul miliardului-2”

 

Revin la art.7 pct.2 din acordul de credit dintre Guvernul Republicii Moldova și cel al Federației Ruse. Acesta prevede că, dacă agenții noștri economici au datorii față de băncile rusești în condițiile în care aceste credite au fost ”coordonate cu partea moldovenească” (согласовано с молдавской стороной), datoriile respective devin datorii ale statului Republica Moldova.



Am multe întrebări aici. Mai ales în contextul în care, precum se spune, acesta ar fi un credit ”frățesc”, acordat în condiții privilegiate.

1) Pe pagina web mid.ru sunt textele acordurilor de credit atât financiare, cât și de export încheiate de Guvernul Federației Ruse. NICI ÎN UNUL DIN ELE – fie că e vorba de Bielarus, Serbia, Venezuela, Bangladesh, Cuba sau Indonezia – NU SE REGĂSESC PREVEDERI CONFORM CĂRORA DATORIILE AGENȚILOR ECONOMICI DIN ACESTE STATE AR DEVENI DATORII ALE STATULUI. Apoi e un împrumut cu condiții prevelegiate sau e, totuși, invers? Încă o dată – nici măcar în împrumuturile pe care Rusia le acordă Bielarusului, Serbiei, Venezuelei, Bangladeshului, Cubei sau Indoneziei nu există așa prevederi…

2) De principiu, de ce statul trebuie să răspundă pentru datoriile agenților economici? Unde mai există așa gen de obligații? Pentru cine sunt făcute aceste prevederi? Ce companii pot să ia împrumuturi, dar statul, adică cetățenii din impozite și taxe, trebuie să le plătească? De exemplu, Igor Ceaika, în calitate de coproprietar al posturilor Primul în Moldova și Accent TV, poate lua credit de la vreo bancă rusească, iar ulterior această datorie să fie transformată în datorie a Republicii Moldova? Argumentul că sunt scrise pur și simplu nu merge și nici nu poate fi acceptat – dacă e scris în acord, înseamnă că cineva are un interes aici și prevederea urmează să producă efecte!

3) Ce înseamnă ”coordonare cu partea moldovenească” (согласование с молдавской стороной)? Unde este prevăzută procedura de ”coordonare” (în ce act normativ)? Or, aste logic să existe așa ceva câtă vreme ”coordonarea” automat înseamnă preluarea datoriei de către statul Republica Moldova. Care sunt criteriile pentru a obține ”coordonarea” creditului? Semnătura ambasadorului nostru la Moscova, de exemplu, pe vreun contract de împrumut luat de compania fratelui lui Dodon de la o bancă rusească este ”coordonare”? Sau a unui funcționar de la vreun minister?

4) Hai să luăm o situație ipotetică și s-o raportăm la prevederea art.7 pct.2 din acord. Admitem că o bancă comercială din Republica Moldova ia un împrumut de un miliard de dolari de la o bancă din Rusia. Vreun funcționar de la ambasada noastră la Moscova pune o semnătură pe acel contract. Rușii spun că, în accepțiunea lor, acea semnătură se asimilează cu ”coordonarea cu partea moldovenească” în sensul art.7 pct.2 din acord. Miliardul din banca noastră se evaporează (că s-a mai întâmplat asta). Întrebarea – acest miliard de dolari devine datorie a Republicii Moldova față de Federația Rusă? Eu zic că, așa cum este formulat textul art.7 pct.2 din acord, asta este posibil.

În condițiile în care Dodon a recunoscut că lua lunar un milion de dolari SUA de la ruși pentru finanțarea PSRM, nu cumva prin acest acord cetățenii Republicii Moldova vor trebui să-i plătească datoriile?

Sergiu Litvinenco / facebook.com 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus