Saptamana trecuta, dupa o perioada mai indelungata de oscilatii si fierbere pe piata valutara a RM, Dorin Dragutanu, noul guvernator al Bancii Nationale (BNM), a iesit in sfarsit la presa pentru a prezenta noua strategie a BNM. Conform acesteia, politica creditar-monetara va fi anuntata pentru trei ani inainte – spre deosebire de un an, cum se facea pana nu demult. In acest sens, Dorin Dragutanu a declarat ca obiectivul de baza al BNM este stabilitatea preturilor, adica o inflatie de 5% +-1%.
Obiectivele BNM nu trebuie sa fie unilaterale, tintind doar deflatia/inflatia, ci sa aiba in vizor si alte probleme importante, cum ar fi stabilizarea si cresterea economica, reducerea somajului etc., asigurand pe aceasta cale un echilibru. Mai ales ca in ultima perioada preturile la produsele de larg consum au inceput sa creasca semnificativ. Problema deflatiei apare in tari industrializate, care produc bunuri. RM, timp de noua ani, a exportat forta de munca si a produs doar vin, care se vinde anevoios atat in tara, cat si peste hotare. In plus, la majoritatea produselor ce se comercializeaza in RM preturile sunt mai ridicate comparativ cu tarile vecine.
Aceasta insa nu a impiedicat BNM sa ia anumite masuri de contracarare a asa-zisei deflatii. Astfel, prin interventiile directe efectuate pe piata valutara interna, prin cumpararea USD contra lei in luna decembrie 2009, BNM si-a atins scopul voalat. Drept urmare, a avut de castigat bugetul statului: in urma devalorizarii monedei nationale, importatorii au fost nevoiti sa plateasca – in lei – taxe vamale mai mari. In acelasi timp, de asemenea in lei moldovenesti, importatorii au achitat in buget un TVA mai ridicat comparativ cu luna noiembrie 2009.
In consecinta, din cauza devalorizarii monedei nationale, a majorarii TVA si a taxelor vamale in lei, importatorii au pus toata greutatea pe umerii consumatorului final, prin marirea preturilor. Care preturi, cum se intampla deseori pe piata, prin asociere, au crescut nu doar la produsele importate, ci si la cele autohtone. Acum suntem in pragul scumpirii resurselor energetice, ce vor provoca alte scumpiri la produsele de baza.
Intrebarea care se pune e: cum va reactiona BNM la aceste scumpiri in lant? Va majora rata dobanzii de baza, ca sa evite cresterea inflatiei, sau va mari rezervele obligatorii ale bancilor comerciale, pentru ca acestea sunt instrumentele clasice ale oricarei politici monetare? Ambele metode vor avea efecte negative in perioada de criza. Prima va duce la scumpirea creditelor, ceea ce va avea un impact negativ asupra agentilor economici si a nivelului de consum al populatiei. A doua va duce la micsorarea lichiditatilor atat pe piata financiara, care e inca in faza embrionara, cat si pe cea reala. In plus, BNM, dar si Guvernul, nu trebuie sa uite ca majoritatea populatiei e la limita saraciei, iar paturile vulnerabile sufera cel mai mult…
In acest context, BNM si Guvernul trebuie sa-si consolideze fortele pentru a asigura stabilitatea economica nu doar cu ajutorul instrumentelor monetare, ci si prin reforme structurale. E limpede ca, prin devalorizarea monedei nationale, s-a creat un efect pozitiv de scurta durata pentru buget. Pe termen lung, insa, aceasta poate duce la crearea unui cerc vicios pentru acelasi buget – din cauza scumpirilor in lant si a veniturilor ramase la acelasi nivel sau chiar fiind in scadere, puterea de cumparare a populatiei va scadea considerabil, indiferent daca economiile au fost detinute in moneda nationala sau in dolari/euro. Acest lucru va afecta vanzarile, rezultand intrari mai mici la buget. Pentru evitarea unei asemenea situatii, am propune Guvernului o metoda mai putin liberala, dar necesara pe timp de criza.
E vorba de stabilirea adaosului comercial de 25-35%, de la devamare pana la consumatorul final, pentru toate produsele importate. Efectele benefice ale acestei masuri vor fi resimtite imediat si vor avea continuitate in timp, ele constand in: eliminarea evaziunii vamale – importatorilor nu le va fi convenabil sa micsoreze preturile declarate in vama; stabilitatea preturilor – va ajuta BNM sa controleze starea inflationista si sa limiteze necesitatea interventiilor pe piata monetara interna (prin marirea/micsorarea dobanzii de baza); mentinerea capacitatii de cumparare a populatiei, dar si a volumului vanzarilor; echilibrarea diferentelor dintre paturile sociale; redirectionarea agentilor economici catre activitatea de productie interna.
Dr. Sveatoslav Mihalache,
director „Financial Brains”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
