Timpul.md

Actualitate 20 Noiembrie 2017 | 09:01

Transportul public - o afacere personală a administratorilor sistemului?

În țările dezvoltate, transportul în comun nu complică viața cetățenilor, dimpotrivă, o facilitează.

Starea deplorabilă a transportului public din Chișinău face dificilă viața orășenilor, care nu au alternative. Nemulțumiri apar atât în societate, cât și în rândul autorităților municipale, dar și a celor centrale. Chiar dacă, de ceva timp, la unele intersecții au apărut polițiști de patrulare, acest lucru nu a schimbat esențial situația. Săptămâna aceasta, primarul interimar al Capitalei, Silvia Radu, a criticat dur activitatea Direcției Transport Public și Căi de Comunicație, cerându-i să propună un plan concret de rezolvare a problemei, iar în caz contrar – să demisioneze. TIMPUL a analizat și experiența altor state în această privință, pentru a înțelege motivele situației complicate a transportului public din Chișinău.

„Înnoirea transportului public este o utopie”

Adrian Pleșca, președintele de onoare al proiectului Orașul Meu și unul dintre cei care a semnalizat, de mai multe ori, probleme în transportului public din Capitală, susține că acesta funcționează prost, pentru că ar fi o afacere personală a administratorilor sistemului: Morgoci, Gamrețchi și Chirtoacă. În viziunea sa, situația dată vine în conflict cu așteptările orășenilor. „Noi am așteptat opt luni ca CMC să voteze proiectul nostru, referitor la transportul nocturn, care, până la urmă, a fost votat într-o formă extrem de simplificată și nerațională. Din câte cunosc, membrii proiectului Orașul Meu poartă în prezent negocieri cu Primăria și consilierii municipali pentru a corecta greșeala Consiliului Municipal”, afirmă tânărul.

Adrian Pleșca consideră că CMC și Primăria ar trebui să implementeze o strategie adecvată de eficientizare și modernizare a parcului de troleibuze. El consideră că înnoirea transportului public în Chișinău rămâne a fi un vis atât timp, cât avem administratori conservatori, cu tentă sovietică, la conducerea întreprinderilor municipale. „Eu cred că proiectul Primăriei, care a pus în funcțiune zeci de troleibuze de model nou, este un pas bun, dar cu siguranță nu este destul. Chiar să avem 100% troleibuze noi, care e rostul lor, dacă ele stau în aceleași ambuteiaje?”, se întreabă Pleșca.

„Renunțarea la microbuze ar provoca probleme”

La rândul lor, autoritățile locale ridică din umeri și spun că e prea devreme să ofere soluții concrete, privind fluidizarea traficului și îmbunătățirea condițiilor transportului public. Vadim Brânzaniuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Chișinău, a declarat pentru TIMPUL, că persoanele responsabile urmează să pregătească un plan de acțiuni pentru a soluționa problema pe termen scurt. El recunoaște, că polițiștii de la intersecții sunt o soluție temporară și nu rezolvă problema per ansamblu. „Instituțiile municipale ar trebui să vină cu propuneri de ordinul: lărgirea anumitor noduri rutiere, redirecționarea circulației autovehiculelor pe anumite porțiuni de drum sau schimbarea itinerarului unor rute. Nu putem spune că problema respectivă a apărut astăzi și că până acum nu s-a făcut nimic. În ultima perioadă au fost, totuși, amenajate câteva noduri rutiere, însă nu în toate cazurile avem rezultatele așteptate”, susține Brânzaniuc.

În privința condițiilor din microbuze, purtătorul de cuvânt al Primăriei se arată convins că renunțarea la aceste unități de transport ar provoca un șir de probleme.


„La București nu există cartiere fără mijloace de transport în comun”

În țările dezvoltate, transportul public nu complică viața cetățenilor, dimpotrivă, o simplifică, pentru că este foarte bine organizat. România este un exemplu în acest sens. Bucureștiul, oficial, este casă a peste două milioane de oameni, însa neoficial este populat de peste trei milioane.
Potrivit lui Andrei Vlășceanu, analist politic din România, la momentul actual, transportul în București este între public și privat, între Regia Autonomă de Transport București (RATB) (autobuze, troleibuze și tramvaie) și posesorii de mașini personale, inclusiv firmele de taxi. „La acest sistem, adăugăm și metroul, care are capacitatea de a absorbi peste 1.000.000 de utilizatori și este cea mai utilizată metodă de transport. RATB acoperă întreaga zonă urbană, astfel încât nu există cartiere fără mijloace de transport în comun”, spune Vlășceanu.

Analistul a menționat că, din punctul de vedere al performanței, metroul bucureștean este cea mai practică unitate de transport, deoarece rata de absorbție a pasagerilor este foarte mare, iar timpul de așteptare este extrem de redus - două-trei minute. Pe viitor, se așteaptă ca rețeaua de metrou să acopere întreaga suprafață a Bucureștiului, iar traficul la suprafață să se reducă.

„În Olanda nu am văzut ambuteiaje”

Olanda este o altă țară în care transportul public este foarte bine pus la punct. De mai bine de un an, Victoria Dimitriuc din Chișinău a emigrat, împreună cu familia, în Haga. Femeia povestește că diferența, privind organizarea transportului în comun, în cele două țări, este enormă. Acolo poți procura un card, pe care să-l folosești în orice mijloc de transport public. „Am un card personalizat, cu datele mele, pentru care achit câte 50 de euro pe an. În schimb, beneficiez de 40% reduceri la călătoriile cu trenul, în afara orelor de vârf. Mai mult, cu ajutorul acestui card, pot acorda reducere și altor două persoane. Aici transportul public este foarte comod, iar lumea pare mulțumită. În Olanda nu am văzut ambuteiaje ca în Chișinău. Aici știi exact cât faci din punctul A în punctul B, pe când la Chișinău, uneori ajungeam la serviciu în jumătate de oră, iar alteori într-o oră”, ne relatează Victoria.

Și controlul este mult mai strict la olandezi. Controlorii pot urca în transportul public oricând, iar oamenii sunt verificați de mai multe ori pe zi. Amenzile fiind foarte mari, numărul celor care încearcă să trișeze este extrem de mic. Cu toate astea, în Țara Lalelelor, costul pentru o călătorie în transportul public este de circa zece ori mai mare decât în R. Moldova.

Dacă trăiești în Olanda, subliniază Victoria, ai cea mai bună alternativă a transportului public, care este bicicleta. Oamenii parcurg zilnic zeci de kilometri pe două roți, iar pistele pentru cicliști sunt marcate în toate localitățile. „În Chișinău, din păcate, e foarte dificil și riscant să mergi pe bicicletă, pentru că nu sunt marcajele corespunzătoare peste tot”, a punctat dezamăgită femeia.



În Germania, transportul public circulă conform orarului

Rețeaua transportului în comun este bine structurată și în Germania. În orașele mari, cele mai populare mijloace sunt tramvaiul și metroul, iar la periferii - autobuzul și trenul. Moldoveanca Victoria Vidovic s-a mutat de aproape doi ani în orașul Konstanz. Ea spune că transportul public acolo este condiționat și e dotat cu locuri speciale pentru persoanele cu dizabilități și are spații pentru cărucioarele cu copii.

„Aici nu există taxatori. Biletul îl cumperi de la un terminal special, de la stație sau chiar de la șofer. Tot la stații există un orar al rutelor, iar transportul vine minut în minut, conform acelui program. O călătorie într-o direcție costă 2,40 euro prin oraș, dar un bilet, pentru toată ziua, costă 4,80 euro. Există și oferte mai avantajoase, pentru pensionari sau familiile cu copii mici”, povestește moldoveanca. Ea speră că R. Moldova va reuși să preia cele mai bune practici europene privind transportul în comun.


Anual, Parcul de Troleibuze din Chișinău se înnoiește cu 20-30 de unități de transport. La ora actuală, pe străzile Chișinăului circulă peste 300 de troleibuze noi, alături de cele învechite. Parcul Urban de Autobuze Chişinău are 135 de autobuze pentru pasageri, iar 80 la sută dintre acestea au termenul de exploatare depăşit.
 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus