Timpul.md

Interviu 5 Mai 2017 | 07:10

Un cutremur de peste 7 grade în RM ar genera pierderi de peste un miliard de dolari

Un cutremur cu magnitudinea de 2,0 grade pe Richter s-a produs duminică pe 30 aprilie în raionul Cahul. Cutremurul a fost de suprafaţă, fiind înregistrat la o adâncime de 10 km. În acest sens, am discutat cu directorul Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei, Igor Nicoară despre cauzele cutremurelor și cât de pregătită este Republica Moldova în cazul un seism cu o magnitudine mare.

Cutremure pentru 2-3 sate

- Ce fel de cutremur a fost cel care a avut loc duminică cu epicentrul în raionul Cahul?
- Asemenea cutremure sunt de suprafață. Ele diferă cu geneza lor. Focarul acestora are o adâncime foarte mică și se petrece în scoarța terestră. Seismul recent din zona orașului Cahul a avut focarul la numai 10 km. Pentru comparație, cutremurele cu magnitudinea de 4,2 pe Richter din zona epicentrală Vrancea, au o adâncime medie în jur de 70-200 km și reprezintă cel mai înalt pericol.
Dar nu este cazul să facem panică. Noi am modificat utilajul seismic în partea de nord a țării. În raioanele Glodeni, Râșcani au fost înregistrate câteva cutremure locale de suprafață cu magnitudinea de 2,5-2,7 pe Richter. Aceste cutremure pot fi determinate de structura geologică, și anume de caracterul faliilor. O parte de energie a cutremurului poate cauza falii secundare (falie - ruptură care desparte două blocuri ale scoarței pământului deplasate unul față de celălalt).

- Înseamnă că aceste cutremure de suprafață au o intensitate prea mică și oamenii le trec cu vederea, că nu sunt simțite.
- Da, așa ceva se mai întâmplă, nu este ceva neobișnuit. Nu este cazul să facem panică. Totuși, magnitudinea de 2 grade pe Richter nu a fost resimțită de nimeni, în afară de utilaj.
Cutremurele de suprafață au o arie de resimțire foarte restrânsă. Dacă cele provenite din zona Vrancea se resimt pe o distanță mare, cele de suprafață au numai impact local. De exemplu, în anul 1988 a fost un cutremur de 4,2 pe care l-au simțit doar 2-3 sate din regiunea Edineț: Brânzeni, Volodeni și Burlănești. Aceste tipuri de seisme pot fi determinate de bazinele de apă mari sau de apropierea zăcămintelor de gaze de anumite falii tectonice.

- Ar putea factorul uman să declanșeze un cutremur mic de suprafață?

- Factorul uman nu poate să declanșeze, ci poate fi un element adăugător. În anul 1948 lângă orașul Așhabat din Turkmenistan a avut loc un cutremur de 7,3 grade pe scara Richter. Acesta a ucis aproximativ 110 mii de oameni. Dar cel mai important este faptul că factorul uman cumva a contribuit la acest cutremur. Când a fost făcută prospecțiunea de gaze naturale, s-a instituit acolo un focar. Dar nu înseamnă că asta a fost cauza nemijlocită. Energia ceea, ea oricum s-a acumulat ca să fie degajată, prin urmare, mai devreme sau mai târziu urma un cutremur.
Specialiștii efectuează cercetări privind seismicitatea zonelor urbane

- Dacă ar avea loc un cutremur major, care ar fi consecințele pentru Republica Moldova? Cât de pregătită este?

- În prezent, în Republica Moldova se efectuează încercări și simulări ale unor eventuale cutremure majore. Evident că la un cutremur asemănător cu cel din anul 1940, teritoriul Republicii Moldova va fi afectat. Vor fi clădiri avariate, pierderi materiale, posibil și pierderi umane. Conform estimărilor efectuate în cadrul Institutului de Geologie și Seismologie al AȘM, după modelarea unui cutremur cum a fost în anul 1940 de 7,2 grade pe scara Richter, pierderile materiale ar fi în jur de un miliard de dolari. Pentru țara noastră o așa sumă este enormă și va fi simțită foarte tare.
Noi trebuie permanent să întreprindem măsuri ca populația să fie pregătită. În cadrul Institutului, de exemplu, se efectuează cercetări privind microzonarea seismică a teritoriilor urbane. S-a făcut pentru municipiul Chișinău, pentru orașul Cahul și pentru orașul Comrat cercetările urmează a fi terminate în 2018, că, totuși, este un set mare de lucrări, o mulțime de materiale trebuie de prelucrat.
Baza acestor studii vor fi în calitate de norme pentru construcții. Vor oferi informație despre ce fel de teren pentru construcție avem nevoie, cum trebuie construite clădirile pentru fiecare tip de teren. Studiile acestea au fost aprobate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al Republicii Moldova. Fiecare proiectant de clădire este obligat să se conducă după aceste norme.

- În urma zăpezii căzute la sfârșitul lunii aprilie, autoritățile cu greu au făcut față la intemperie. Cum se vor descurca oare autoritățile după un cutremur major?!
- Zăpada din aprilie nu a fost ceva ieșit din comun. Evident că s-a simțit și a fost dificil de circulat, dar am trecut și peste asta. Imaginați-vă situația localităților care a rămas fără energie electrică și dacă mai era un cutremur. În general, putea fi mai rău.
De exemplu, în 1940 a fost cutremurul de peste 7 grade pe scara Richter și l-am trecut, ce-i drept, cu pierderi. În anul 1977 a fost de asemenea un cutremur semnificativ pe care mulți îl țin minte și tot am trecut cu bine peste el.

- Dacă ați revizui toate cutremurele avute loc în secolul precedent, este o tendință de creștere sau reducere a numărului acestora?
- Există o statistică care presupune că în medie, o dată la 36-37 de ani, în zona epicentrală Vrancea se întâmplă un cutremur major. Doar că această statistică poate fi falsă. Dacă ne amintim de cutremurele din anii 1940 și 1977, constatările s-ar potrivi. Dar după cel din 1977 a fost un alt cutremur, mai exact în anul 1986, unul semnificativ care nu a fost luat în considerare de specialiști. Dar natura este imprevizibilă, mai ales în ceea ce ține de cutremure de pământ, pentru că nu este posibil să le previi.

Noi doar am putea cunoaște care ar fi caracterul lor, ce le determină și cam ce intensitate pot avea. Dacă noi asta am cunoaște, am ști cum trebuie de construit clădirile ca să fie sigure la toate cutremurele posibile venite din zona epicentrală Vrancea.



Potrivit Institutului Naţional de Fizică a Pământului din România (INFP), Zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România.

Cele mai puternice cutremure din România au avut loc în anii 1802 (7,9 grade), 1812 (6,5 grade), 1829 (7,3 grade), 1838 (7,5 grade), 1908 (7,1 grade), 1940 (7,7 grade), 1977 (7,4 grade), 1986 (7,1 grade), iar în anul 1990, la 30 şi 31 mai, au avut loc două cutremure (6,9 grade şi respectiv 6,4 grade). Cutremurul din anul 2004 a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, dar nu a produs victime sau pagube materiale.


 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus