Timpul.md

Ultima oră 14 Decembrie 2010 | 21:40

Uniunea Europeană, dezbinată cu privire la continuarea extinderii

Politica de extindere a Uniunii Europene (UE) este pusă la încercare de criza economică şi de o anumită "oboseală a extinderii" din partea europenilor, dar mai multe ţări, între care Marea Britanie, Finlanda, Italia şi Suedia, încearcă să schimbe această tendinţă. 

Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe şi-au reafirmat în mod oficial, marţi, la Bruxelles, "susţinerea fermă faţă de politica de extindere".

Însă, în culise, în opinia multora "nu este o perioadă propice extinderii, care devine o politică a paşilor foarte mărunţi", a recunoscut un diplomat bruxellez.

După ce a integrat zece ţări, în 2004, Uniunea şi-a dat seama că a acceptat prea rapid ţări puţin pregătite, ca România şi Bulgaria, în 2007, apreciază un diplomat. "Din această cauză, clubul şi-a înăsprit regulile, se mişcă încet, iar astăzi este un pic frustrant pentru ţările care aspiră să se alăture".

Negocierile de aderare cu Turcia stau mărturie în acest sens. În prezent, ele se apropie de un punct mort, în contextul în care Croaţia, care le-a început în acelaşi timp, în 2005, speră să le încheie în primul semestru din 2011, pentru a adera la Uniune până în 2013.

Preşedinţia belgiană a Uniunii spera să atingă o nouă etapă, deschizând, luna aceasta, un nou capitol de negocieri cu Ankara, asupra Concurenţei.

Însă, ministrul belgian al Afacerilor Externe, Steven Vanackere, a recunoscut că nu acesta este cazul, afirmând, totodată, că "acesta nu este un recul".

Părţi întregi din cadrul negocierilor sunt blocate din cauza impasului în negocierile privind reunificarea Ciprului şi refuzului Ankarei de a recunoaşte Republica Cipru, care a aderat la Uniune în 2004.

În mod fundamental, ţări ca Franţa sau Germania sunt foarte reticente faţă de ideea unei aderări a acestei ţări cu 78 de milioane de locuitori.

Însă, Turcia are apărătorii ei, între care ministrul britanic al Afacerilor Externe, William Hague. El a apreciat, la Bruxelles, că europenii ar trebui să îşi continue eforturile "în vederea unei aderări a Turciei" la Uniune.

"Până atunci, însă, va fi necesară ameliorarea cooperării noastre în materie de politică externă", a adăugat el, referindu-se la divergenţele din acest an, între Ankara şi europeni, asupra sancţiunilor contra programului nuclear iranian.

Într-un material de presă publicat duminică, Hague şi miniştrii Afacerilor Externe italian, Franco Frattini, suedez, Carl Bildt, şi finlandez, Alexander Stubb, au pledat ca Europa "să se îndrepte din nou către exterior".

În opinia lor, chiar criza ar trebui să motiveze Uniunea să se deschidă către noi membri, care o pot "ajuta să revină la dinamism economic".

Însă, în opinia secretarului de Stat francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez, chiar şi britanicii sunt mai puţin favorabili extinderii, în comparaţie cu perioada anterioară, din cauza evoluţiei opiniei publice.

Abia lansate în iulie, negocierile de aderare ale Islandei sunt foarte afectate de diferende asupra pescuitului, iar Uniunea se pregăteşte să ia măsuri de retorsiune, interzicând debarcarea macroului islandez în porturile sale.

Ţară candidată din 2005, Macedonia aşteaptă, în continuare, deschiderea formală a negocierilor de aderare, blocată de disputa sa cu Grecia referitoare la numele său.

Miniştrii au mai hotărât, marţi, să transfere şefilor de stat şi de Guvern responsabilitatea acordării statutului de candidat Muntenegrului. Albania şi Serbia, care au depus o cerere în aprilie şi, respectiv, în decembrie 2009, nu au obţinut, încă, acest statut.

Sursa: Mediafax.ro 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus