98% din solicitarile pentru autorizarea interceptarilor au fost acceptate de judecatori
Orice cetatean al R. Moldova poate fi urmarit ani in sir interceptandu-i-se convorbirile telefonice, fara ca sa-i fie intentat un dosar penal sau fara ca el sa stie despre aceasta. Chiar si operatorul de telefonie ar putea sa nu fie pus la curent. Cu o atare stare de lucruri, R. Moldova, alaturi de Rusia, este printre putinele state din lume in care interceptarile se fac angro, adica se inregistreaza absolut toate convorbirile, fara vreo implicare a operatorilor.
Pe langa interceptarile angro, denumite si de interfata „A”, organele de forta mai au dreptul sa solicite interceptarea asa-zisa legala a convorbirilor, in cazul in care o persoana este banuita de comiterea unei faradelegi. Chiar daca un judecator da acordul respectiv, cel filat nu va cunoaste niciodata ca i s-au interceptat convorbirile. Ilegalitatea inregistrarilor creeaza situatii bizare, cand multe dintre inregistrarile audio sunt declarate nule de instantele judecatoresti si respinse ca probe.
O declaratie in acest sens a facut, ieri, viceprocurorul general Vasile Pascari in cadrul unei dezbateri publice a responsabililor de acest domeniu, convocata de ministrul Justitiei Alexandru Tanase. Potrivit lui Pascari, pe 70% din infractiunile prevazute in Codul Penal se poate solicita interceptarea apelurilor telefonice. Deocamdata, insa, nimeni nu a evaluat utilitatea acestor interceptari.
Cert este ca legislatia in domeniu, adoptata de guvernarea precedenta, reprezinta o ingerinta in dreptul la viata privata si un abuz. Acest fapt a fost confirmat si de CEDO, care a condamnat in februarie a.c. RM in cazul Iordache si altii, recomandand Chisinaului sa modifice legislatia. CEDO a solicitat RM sa reduca cazurile in care organele de forta au dreptul sa inregistreze apelurile telefonice si a cerut o garantare maxima a drepturilor omului.
De asemenea, Curtea a recomandat ca persoana filata sa fie anuntata despre acest lucru. Chiar daca legislatia moldoveneasca contine o asemenea prevedere, astazi nu exista niciun caz in care legea s-ar fi aplicat. Totodata, mira faptul ca 98% din solicitarile pentru autorizarea interceptarilor au fost acceptate de judecatori, iar comisia parlamentara speciala care trebuia sa exercite controlul in acest domeniu este complet nefunctionala.
Potrivit lui Sergiu Postica, directorul de strategii si dezvoltare a businessului la Compania „Orange Moldova”, accesul la interfata „A” reprezinta nu numai interceptarea convorbirilor propriu-zise, dar si stabilirea detaliilor tehnice despre semnal, localizare etc. „Noi nu stim ce se intampla acolo”, a precizat reprezentantul Companiei, accentuand ca acest specific al RM reprezinta un punct vulnerabil si pentru reteaua „Orange”.Ministrul Alexandru Tanase a declarat ca isi doreste audieri publice pe acest subiect si, pana la sfarsitul lunii, va trebui prezentat parlamentului un proiect de modificare a legislatii care ar prevedea un mecanism mai clar de interceptare si de control asupra institutiilor care se ocupa de acest lucru.
„Trebuie sa lichidam starea generala de frica si sa oferim cetateanului o serie de garantii, iar interceptarea sa se faca abia dupa intentarea unui dosar penal. Avem nevoie de institutii care se bucura de respectul cetatenilor, pe care trebuie sa le umanizam”, a spus Tanase. Concluziile ministrului se refera la faptul ca o buna parte din interceptarile efectuate de SIS nu sunt supuse unui mecanism de control.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
