La 20 de ani de la sfarsitul razboiului rece, Rusia este invitata sa intre in randurile Aliantei Nord-Atlantice (NATO). Vechiul adversar al NATO ar putea sa adere la o alianta reformata si sa analizeze posibilitatea aderarii la Uniunea Europeana.
Confruntarea dintre Vest si Est s-a incheiat, iar Moscova impartaseste in prezent numeroase interese cu NATO. Este, prin urmare, timpul ca Alianta Nord-Atlantica sa isi deschida portile pentru Rusia, sustin fostii responsabili germani in domeniul apararii, Volker Rühe, Klaus Naumann, Frank Elbe si Ulrich Weisser, intr-o scrisoare deschisa in paginile publicatiei germane Der Spiegel, citata de Agerpres.
Asigurarea securitatii europene ramane o sarcina constanta, iar noile provocari necesita un raspuns diferit de cel din trecut. Regiunea euroatlantica are nevoie de pace si stabilitate pe plan intern, dar si de protectie impotriva amenintarilor externe. Intr-un final, aparitia unei lumi multipolare necesita gasirea unui mod de a contrabalansa dinamica politica, economica si strategica a marilor puteri asiatice.
NATO, in actuala sa forma, nu poate indeplini aceste sarcini. Pe viitor, recomanda expertii germani, NATO ar trebui sa se considere un cadru strategic pentru trei centre de putere: America de Nord, Europa si Rusia. Acest trio are interese comune amenintate de aceleasi provocari, care cer aceleasi raspunsuri. Daca Alianta Nord-Atlantica doreste sa fie un forum
de abordare a tuturor crizelor, ea trebuie sa isi stabileasca un cadru functional adecvat. NATO ar trebui sa deschida usa
Rusiei, iar Rusia sa fie pregatita sa accepte drepturile si obligatiile unui membru al NATO, cele de egal printre egali.
Fara indoiala, Rusia va avea de parcurs un drum lung pana vor fi indeplinite toate conditiile de aderare. Cu toate acestea, Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington in 1949, nu prevede nicio clauza care sa impiedice aderarea Rusiei.
In ultimii ani, NATO a fost doritor sa isi deschida portile pentru tarile central-europene. Comentand asupra acestei decizii, presedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat recent ca aproape toate tarile si-au gasit locul in Europa, mai putin Rusia. Alianta a neglijat Rusia timp indelungat si nu i-a acordat aceeasi atentie. Relatiile bilaterale nu s-a dezvoltat in spiritul unui parteneriat strategic autentic, iar Rusia a irosit oportunitatile, raportandu-se la NATO ca la un adversar. In acelasi timp, tarile membre in NATO au fost din ce in ce mai putin doritoare, pe parcursul ultimilor 20 de ani, sa dezvolte relatiile de cooperare privind politica de securitate cu Rusia – in special prin comparatie cu impresia de schimbare pozitiva care a prevalat in 1990, atunci cand liderii NATO i-au intins Uniunii Sovietice ‘mana prieteniei’, la summitul de la Londra.
In prezent, nu exista un consens in privinta raportarii la Rusia – relatia cu Moscova fiind una care divizeaza fundamental atat membrii Aliantei Nord-Atlantice cat si pe cei ai Uniunii Europene. Unul din punctele centrale ale disputei este faptul ca, din motive istorice, noii membri ai NATO isi definesc securitatea ca indreptata impotriva Rusiei, in timp ce pentru Europa Occidentala, securitatea in si pentru Europa poate fi realizata in cooperare cu Moscova.
Potrivit expertilor germani, comunitatea euroatlantica are nevoie de Rusia din mai multe motive: securitatea energetica, dezarmarea si controlul armamentului, prevenirea proliferarii, rezolvarea problemelor din Iran, Afganistan si a conflictului din Orientul Mijlociu, limitarea unui potential risc de criza in Asia Centrala si facilitarea luarii de decizii in Consiliul de Securitate al ONU, dar si in cadrul G8 si G20.
Participarea Rusiei la securitatea colectiva ar avea atat o dimensiune interna cat si una externa. Transparenta completa in cadrul Aliantei pe baza de reciprocitate, integrare politico-militara si participare la procesul de luare a deciziilor ar putea pune capat perceptiei ca Occidentul reprezinta o amenintare pentru Rusia. In acelasi timp, intreaga Alianta ar beneficia de pe urma resurselor politice si militare de care dispune Rusia, pentru a contracara amenintarile externe si a rezolva problemele care afecteaza comunitatea euroatlantica.
De asemenea, un centru de analize apropiat Kremlinului a publicat recent un raport in care indeamna autoritatile ruse sa continue democratizarea Rusiei si sa ia in considerare aderarea la NATO si la Uniunea Europeana, informeaza Mediafax.
Raportul Institutului pentru Dezvoltarea Contemporana (INSOR), infiintat de presedintele Dmitri Medvedev in 2008, arata ca "liderii rusi trebuie sa prezinte optiunea lor asupra viziunii tarii".
Documentul intitulat "Rusia secolului XXI – model pentru un viitor atragator", considera ca este necesara trecerea la un sistem multipartit real, avand in vedere ca in prezent viata politica este dominata de partidul Rusia Unita.
De asemenea, institutul propune ca guvernatorii regionali sa nu mai fie numiti de Kremlin, ci in urma alegerilor, asa cum era pe vremea presedintelui Boris Eltin.
In privinta politicii externe, Rusia trebuie sa adere la o Alianta Nord-Atlantica reformata si sa analizeze posibilitatea aderarii la Uniunea Europeana, recomanda raportul.
Pe de alta parte, presedintele rus Dmitri Medvedev a validat recent o noua doctrina militara, care plaseaza NATO in fruntea amenintarilor la adresa securitatii Rusiei.
Textul doctrinei, publicat pe site-ul Kremlinului, plaseaza pe primul loc in "principalele pericole militare exterioare" faptul ca NATO incearca sa "isi mondializeze functiunile, incalcand normele dreptului international", relateaza AFP.
Desi va exista fara indoiala o opozitie fata de aderarea Rusiei la NATO, in special din partea membrelor est-europene sceptice, Alianta Nord-Atlantica trebuie sa faca clar faptul ca NATO are de castigat daca Rusia va fi adusa gradual in cadrul ei, pana la statutul de membru deplin.
Sursa: Romania Libera
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
