Timpul.md

Actualitate 28 Mai 2018 | 14:57

Veaceslav Untilă: „Munca noastră generează încredere în şansele R. Moldova de a se integra în spaţiul comunitar european”

În interviul de mai jos, Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi a R. Moldova (CCRM), deschide parantezele despre raportul de activitate al instituţiei supreme de audit din ţara noastră, prezentat, în această săptămână, în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, şi vorbeşte despre alte aspecte importante legate de activitatea instituţiei pe care o conduce.  

- Dle Untilă, ştim că în această săptămână aţi prezentat un raport de activitate al CCRM în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe. Despre ce e vorba?
- E vorba de raportul anual pe care CCRM îl prezintă Parlamentului. Am informat membrii Comisiei despre modul în care Curtea de Conturi a utilizat resursele proprii pentru a realiza activitățile prevăzute pe anul 2017, precum și despre performanțele obținute de instituția noastră în perioada de raportare.

De asemenea, raportul prezentat reflectă o continuare firească a muncii din anii precedenți, îmbogățită cu noi elemente ce reies din Planul de Dezvoltare Strategică al Curții de Conturi pe anii 2016-2020.

Am menţionat, în cadrul audierii raportului, că în anul ce s-a scurs misiunea noastră a fost de a oferi cetățenilor o evaluare independentă și obiectivă, privind administrarea fondurilor publice, generând, prin efortul pe care îl depunem, încrederea că aceste fonduri au fost gestionate corect pentru realizarea scopurilor prestabilite, şi că principiile de performanță au fost respectate fără abateri.

Ne-am dorit, şi cred că am reușit, să fim o Instituție Supremă de Audit independentă, apreciată și recunoscută pentru profesionalism, o instituție care să răspundă exigențelor, așteptărilor, dar și provocărilor. Valorile de care ne-am ghidat în activitatea noastră au fost obiectivitatea, excelența profesională, spiritul de echipă, deschiderea și, nu în ultimul rând, respectul.

- Din unele informaţii, devenite publice, ştim că v-aţi referit şi la noul cadru legal ce reglementează activitatea CCRM…
- Da. E vorba de faptul că, la finele anului trecut, a fost aprobată Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, elaborată în conformitate cu cele mai bune practici internaționale și care vine să susțină consolidarea permanentă a instituției noastre. Noua Lege întrunește un șir de rigori specifice unei instituții supreme de audit. Aceasta redefinește tipurile de audit, modul de planificare a activităților de audit, statutul personalului cu atribuții de audit public, inclusiv stabilește obligativitatea certificării acestuia etc. De asemenea, Legea concretizează modul de conlucrare cu Parlamentul, interacțiunea dintre ISA și entitățile auditate, drepturile și responsabilitățile auditorilor publici (pe de o parte) și ale conducătorilor entităților auditate (pe de altă parte). Am considerat important să amintesc, în cadrul audierii raportului, şi de aceste momente, pentru că ele redimensionează activitatea CCRM şi sunt relevante pentru astfel de audieri.

- Prin ce a fost memorabilă perioada la care v-aţi referit în raport?
- În anul 2017 am finalizat prima etapă de realizare a Planului de Dezvoltare Strategică care a constat în desfășurarea activităților destinate să susțină conceptualizarea și implementarea auditului modern în conformitate cu ISSAI și cu bunele practici în domeniu.

Concomitent cu realizarea activităților prevăzute în Planul de Dezvoltare Strategică, Curtea a fost responsabilă de îndeplinirea unor activități prevăzute în Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE, concentrându-și eforturile pe revizuirea și îmbunătățirea cadrului legal aferent activității de audit.

De asemenea, în contextul Strategiei naționale de integritate și anticorupție, am fost vizați în Planurile de acțiuni pentru Pilonii II, V și VII. Rezultatele urmărite prin realizarea acestora au ținut de consolidarea capacităților instituționale, inclusiv de prevenire a corupției în domeniul administrării resurselor financiare, utilizării patrimoniului public și sporirea impactului activității de audit.

Aş mai menţiona în context că, în conformitate cu prevederile Acordului de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Programul de suport pentru reformele politicii finanțelor publice din Republica Moldova, Curtea de Conturi, ca și Legislativul, Guvernul și Ministerul Finanțelor, a realizat un șir de activități în sprijinul procesului de consolidare a bunei guvernări, prin îmbunătățirea sistemelor de management al finanțelor publice.

- Şi dacă e să ne referim la cifre, date statistice, care e tabloul?
- În anul 2017, potrivit prerogativelor conferite de Lege, Curtea și-a orientat prioritar acțiunile de audit asupra celor mai importante domenii social-economice, fiind aprobate 36 rapoarte de audit.

În contextul asumării graduale a obligativității de efectuare a auditurilor financiare la toate APC, au fost realizate și raportate 16 misiuni de audit financiar, prin care s-a insistat să se stabilească dacă situațiile financiare ale entităților au fost prezentate conform cadrului financiar de raportare aplicabil.

Cu referire la auditul de performanță, se atestă o ușoară creștere a numărului misiunilor de audit de acest tip, în anul 2017 fiind raportate 15, față de 13 realizate pe parcursul anului 2016. Efectuarea misiunilor de audit al performanței permite celor care plătesc taxe și impozite să cunoască rezultatele unei evaluări clare cu privire la modul în care au fost cheltuiți banii lor.

Referitor la entitățile auditate, anul 2017 se caracterizează prin auditarea prioritară a autorităților publice centrale și a instituțiilor din subordinea lor, ponderea acestora constituind circa 70 la sută. De asemenea, au fost supuse auditării și autoritățile publice locale, întreprinderile de stat și municipale, societățile pe acțiuni.

- Aţi venit şi cu unele recomandări în urma acestor controale?
- Evident, rapoartele noastre conțin recomandări, care au drept scop îmbunătățirea managementului instituțional, iar executarea lor în termen presupune diminuarea eventualelor riscuri de utilizare neconformă a banilor publici. Cu toate acestea, nivelul de implementare a recomandărilor de către entitățile auditate a constituit circa 51 la sută, față de 85-90 la sută, conform bunelor practici.

- Ce loc a ocupat în 2017, în activităţile şi preocupările dvs., consolidarea instituţională?
- Consolidarea instituțională în vederea eficientizării activității noastre cotidiene, cooperarea cu Parlamentul și instituțiile guvernamentale, deschiderea către informare și dialog sunt preocupări permanente pentru noi. Anume dezvoltarea capacităților instituționale fortifică, din punctul nostru de vedere, rolul care ne revine în cadrul managementului finanțelor publice şi garantează calitatea muncii desfășurate de instituție. Eforturile depuse pe intern trebuie să aibă drept element complementar o largă cooperare în plan internațional, ceea ce înseamnă un schimb activ de bune practici, cunoștințe și experiență cu instituțiile de audit partenere, consilierea oferită de experții externi în contextul proiectelor de cooperare, preluarea și aplicarea standardelor de audit.

- Să înţeleg că în 2017 aţi avut parteneriate externe eficiente?
- Pe calea dezvoltării și tranziției de la controlul financiar la auditul public extern, în vederea creării unei instituții supreme de audit performate, am fost susținuți de mai mulți parteneri de dezvoltare, cei mai fideli promotori și îndrumători fiindu-ne colegii din Suedia.

De asemenea, în anul 2017 a fost lansată o nouă etapă de cooperare cu Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, prin care s-a convenit acordarea suportului în evaluarea cadrului normativ intern, a manualelor și a ghidurilor în conformitate cu ISSAI.

În luna aprilie 2017 au fost stabilite relații de colaborare cu Curtea de Audit a Olandei pe filiera auditului de performanță, iar în vederea dezvoltării capacităților de efectuare a auditului TI am avut o colaborare strânsă cu Oficiul de Stat de Audit al Republicii Letone.

Referindu-ne la organizațiile internaționale de profil, cel mai înalt nivel de implicare în diferite activități și evenimente este înregistrat de CCRM în cadrul EUROSAI – Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit. Curtea de Conturi este membru al Consiliului de Guvernare, forul de conducere al EUROSAI, iar în februarie 2017 a găzduit cea de-a 45-a ședință a Consiliului de Guvernare al EUROSAI.

- La momentul preluării funcţiei de preşedinte al CCRM, spuneaţi că veţi pune accentul pe transparenţă. Cum a fost 2017 din acest punct de vedere?
- Şi în acest an (2017) am dat dovadă de o deschidere largă către societate, conform cadrului normativ-legal. Am îmbogățit esențial potențialul de informare – atât ședințele, cât și deciziile Curții de Conturi au fost în continuare accesibile celor interesați, dar mai cu seamă presa. De asemenea, 2017 a fost un an în care recomandările Legislativului au avut calitatea de „manual de recitire”, iar buna comunicare cu comisiile parlamentare a scos în evidență sarcini noi, dar și un nou format de conlucrare.

- Cum a fost colaborarea cu organele de drept în perioada de raportare?
- Curtea a remis în adresa acestora pentru examinare sub aspectul legii penale a constatărilor ce conțin suspiciuni de fraudă pe marginea materialelor a 14 misiuni de audit, fiind pornite patru cauze penale. Urmează să vedem continuitatea şi finalitatea.

- Unele instituţii de stat invocă probleme legate de personal. La CCRM care e situaţia la acest capitol?
- Personalul Curții de Conturi constituie 160 de unități. Problema majoră cu care ne-am confruntat, pe parcursul anului ce a trecut, a fost fluctuația personalului cu atribuții de audit, care a crescut până la 17,3 la sută. Această creștere a fost cauzată preponderent de nivelul de salarizare irelevant în raport cu gradul de complexitate al activității de audit public extern. Totodată, se atestă sporirea esențială în cadrul Curții a ponderii personalului cu vechimea în muncă între 1 și 2 ani, ceea ce generează riscul de pierdere a memoriei instituționale. Despre aceste probleme am vorbit şi în cadrul prezentării raportului în Comisie.

- Care e situaţia la capitolul finanţării CCRM?
- În anul 2017, pentru finanțarea instituției noastre au fost alocate circa 32 mln lei, fiind executate 31,8 mln lei, sau 98,8 la sută. Potrivit datelor Raportului privind executarea bugetului din contul cheltuielilor de bază în perioada de gestiune a anului de raportare, cele mai semnificative au fost cheltuielile de personal – circa 69%, dat fiind faptul că personalul reprezintă cea mai importantă resursă a instituției.

- Ştim că în 2017 aţi trecut printr-o procedură aplicată în premieră…
- Cred că vă referiţi la faptul că, în cursul anului, Curtea de Conturi a fost supusă, în premieră, auditului financiar extern pentru anii bugetari 2014-2016.

Urmare a verificărilor realizate, s-a stabilit că cheltuielile publice au fost efectuate potrivit normelor în vigoare, fiind asigurată conformitatea gestionării patrimoniului public. Astfel, în baza activităților de audit întreprinse, echipa de audit a obținut asigurările necesare pentru a exprima opinia fără rezerve privind raportul financiar al CCRM.

- Apropo, cum e calculată eficienţa activităţii CCRM?
- În prezent nu există o practică acceptată la nivel internațional sau o metodologie pentru măsurarea performanțelor unor astfel de instituții, deoarece acestea funcționează cu diferite mandate și în diferite forme organizaționale și juridice. În același timp, atunci când evaluăm performanța activității instituției supreme de audit, trebuie să ne întrebăm ce a făcut Curtea de Conturi pentru edificarea unui stat, care funcționează în beneficiul societății. Iar răspunsul va fi unul bun la întrebarea pe care aţi adresat-o.

- Ce planuri de viitor aveţi?
- Instituția, pe care o conduc, va depune și în continuare eforturile necesare pentru a face față provocărilor legate de asigurarea gestionării corecte și eficiente a fondurilor publice. Percepem cât se poate de clar responsabilitatea de a promova permanent principiul corectitudinii, știind bine că munca noastră generează încredere în șansele Republicii Moldova de a se integra în spațiul comunitar european. În numele acestei priorități naționale, în acest scop, am solicitat forurilor supreme ale statului suportul complementar acțiunilor noastre în redresarea autentică a disciplinei financiare, pentru afirmarea consecventă a principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus