Timpul.md

15 Noiembrie 2009 | 16:57

Veniti acasa, mai copii?

Aflat la Bucuresti, premierul Vlad Filat i-a indemnat pe tinerii basarabeni sa faca aici carte buna si sa revina acasa bine pregatiti. Este un apel logic, insa nu e primul de acest fel, deoarece l-am mai auzit si de la fostii demnitari de stat. Si acestia i-au chemat acasa pe tinerii si pe mai putin tinerii nostri plecati peste hotare insa raspunsul venit de la ei a fost doar ecoul chemarii. Ca dintr-o prapastie in care strigi in gura mare ca vreai de mancare si din abis nu-ti vine nici macar un calcaies de paine uscata.

Dar de ce nu au prea raspuns pana acum la aceste imbolduri patriotice tinerii basarabeni care invata sau lucreaza in Romania? Motivele de suprafata ar fi mai multe - perspectivele mai bune de munca bine remunerata in Romania, avantajele pasaportului romanesc pentru deplasare in spatiul european, ostilitatea guvernarilor agro-comuniste fata de copiii basarabeni care au absolvit o facultate in Romania, deprinderea fetelor si baietilor cu un alt fel de societate si un alt stil de viata.

Repet, acestea sunt doar unele motive de suprafata, despre care s-a mai vorbit atunci cand s-a dezbatut problema nerevenirii juvenile. Par putine deoarece am omis tratarile infantile si drogate politic. Drept exemplu, sa ne amintim cum, enervat pe acesti tineri, fostul ideolog comunist Stepaniuc chiar a invinuit autoritatile de la Bucuresti ca ii momesc pe nepriceputii basarabeni pentru a-i converti la romanism si a-i pregati ca spioni impotriva statalitatii chisinauiene.

Asadar, cu ce sau prin ce ar putea sa-i convinga premierul Filat pe tinerii scoliti in Romania ca sa revina in Republica Moldova? Raspunsul, in opinia mea, este unul din domeniul psihologiei, insa merita toata atentia. Ion si Maria ar reveni daca ar sti unde sunt chemati, de cine sunt chemati si de ce sunt chemati. Nici macar nu e vorba numai despre bani sau despre un loc de munca imediat bine platit. Este vorba despre atractivitatea unui proiect national care trebuie sa fie elaborat de urgenta si care ar putea sa se axeze pe urmatoarele repere:

1. In situatia in care actuala forta de munca este grav afectata de imbatranirea excesiva a populatiei si de disparitia segmentului calitativ sau de degradarea continua a acestui segment din cauza restrangerii sferelor de activitate pentru care a fost pregatit, guvernul are o sansa unica de a realiza o revolutie industriala moderna fara a provoca victime insa cu beneficiarii scontati - tinerii bine scoliti. Republica Moldova nu are nicio sansa sa-si revina din punct de vedere economic daca se va baza si in continuare pe vechile clisee economice care constau in aplicarea perfuziilor financiare unor ramuri traditionale, traditionaliste sau, pur si simplu, anacronice. Unica investitie care va conta pentru urmatorii 10-15 ani va fi cea facuta intr-o altfel de industrie, intr-o altfel de tehnologie si intr-o altfel de forta de munca. Este riscant? Nu este, daca vom vedea prin alta prisma rolul stiintei, rolul RM in conturarea diviziunii internationale a muncii pe raza actualilor vecini, cel putin.

2. In conditiile in care RM are destule resurse umane in sectorul serviciilor care pot fi dezvoltate pe pietele financiare, ar urma sa fie luata in calcul perspectiva unor investitii progresive pe segmentul crearii sau al consolidarii institutionale a acestor servicii. Drept reper ar putea servi modestele dar eficientele structuri private de prestare a serviciilor bursiere, informationale si tehnologice.

3. In situatia in care multa lume instruita de la noi munceste peste hotare pentru a-si procura sau construi acasa o casa, guvernul ar putea pune in aplicare un amplu proiect de constructie a spatiului locativ cu destinatie: adica se acorda facilitati maxime celor care se antreneaza in realizarea proiectelor economice inovatoare.

4. Atunci cand discutam cu tinerii nostri, observam ca sunt coplesiti de tristete si deznadejde uneori, mai ales atunci cand abordeaza teme ce se refera la starea de normalitate in societate. Ei vor reformarea actualului sistem de instruire in RM, unul sarac, egoist si indiferent. Ei vor sa stie ca straduinta lor la invatatura este observata si stimulata inca din aulele studentesti. S-a mai vorbit despre aceasta si, pana la urma, ne-am ales cu o Universitate la Academia de Stiinte, un fel moldovenizare a insasi ideii de selectare si promovare a celor mai buni tineri.
Ar mai fi necesar sa fie luate in calcul si deranjurile pe care le provoaca sistemul de protectie a drepturilor omului, coruptia si degradarea morala a societatii afectate de surogat mediatic. Vom reveni.


 

Versiune completă web Înapoi sus