Timpul.md

Ultima oră 24 August 2020 | 04:33

VEŢI MAI AUZI OARE ÎN CERNĂUŢI, ORAŞ ROMÂNESC, VORBĂ ROMÂNEASCĂ?

 

Până acum aveam o durere ce ne lipsea pe noi, românii, de viitor- ucrainizarea şcolilor româneşti, mai bine zis, drasticul art. nr.7 al Legii educaţiei ce închide aerul limbii române. La ea s-a mai adăugat şi optimizarea şcolilor cu limba română de predare din Cernăuţi.

Am scris despre problemele cu care se confruntă cele 3 şcoli cu limba română de predare din Cernăuţi – 10,17 din suburbia Roşa, nr.13 din Horecea Urbană, în care, din cauza unui număr insuficient de elevi, numărul cărora este mai mic de 27, unele clase pot fi lichidate, conform deciziei Comitetului Executiv al Consiliului local Cernăuţi, astfel treptat lichidându-se şi şcolile. De altfel, în caz că va fi adoptată această hotărâre la care insistă Departamentul de Finanţe al Primăriei, Şcolile nr. 13 şi 17 din Cernăuţi se vor transforma în primare, iar nr.10 va rămânea fără clase superioare.

La 18 august curent, Livia Bambuleak, şefa Departamentului Financiar al Primăriei Cernăuțiului, a cerut din nou, precum anul precedent, să fie „optimizate” aceste trei școli cu limba română de predare, motivând necompletarea lor cu numărul necesar de elevi, că, în consecinţa crizei economice provocate de COVID-19 primăria nu dispune de suficiente mijloace financiare. Astfel, se propune să nu fie deschisă în anul de învățământ 2020/2021 clasa a 10-a la ŞM nr. 10 din Cernăuți, fiindcă „13 elevi sunt prea puțini pentru a păstra o clasă cu limba română de predare”. Deci, Școala nr. 10 va rămâne fără clase superioare, iar românaşii care doresc să învețe în română urmează să se deplaseze în centrul urbei, la Gimnaziul „Alexandru cel Bun”. Şi copiii românilor din suburbia Roșa, având o școală cu o istorie de peste 200 de ani, vor fi nevoiţi să parcurgă câte 6-8 kilometri pentru a studia în maternă.

În caz că viitorul acestor trei şcoli cu limba română de predare din centrul Cernăuăţiului – nr.10,13,17 – va fi decis, după cum intenţionează Primăria Cernăuţiului, e îndoielnic faptul că peste câţiva ani vom mai auzi în Cernăuţi vorbă românească?

Cert, fără şcoală vom pierde şi cultura, şi chiar biserica. Spun unii că, în situația la care am ajuns, salvarea limbii române e în familie. Nu intenţionez să-i contrazic, însă, dacă predarea disciplinelor în şcolile româneşti din Ucraina va fi în ucraineană, copiii etnicilor români vor vorbi păsăreşte, un cuvânt în română şi două trei în ucraineană sau rusă. Avem exemple vii - Ceahor, Molodia, Valea Cosminului, Corovia, etc., sate româneşti ucrainizate. Având asemenea practici, e puţin probabil ca doar familia (chiar dacă vom vorbi acasă cu odraslele româneşte) să reuşească să salveze limba română. Exemple avem multe. În loc de „Bună ziua”, românaşii o să ne spună „dobryi deni”, precum se salută copiii românilor din Boianul lui Ion Neculce, constatare făcută de dna profesoară Eleonora Bizovi, iar acasă, în familie, vor vorbi o limbă stâlcită, păsărească ce va răsuna doar la bucătărie. Să ne ferească Dumnezeu de asemenea perspective!

Felicia NICHITA-TOMA pentru „Zorile Bucovinei

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus