Timpul.md

Femeia 1 Octombrie 2010 | 03:14

Viaţa de agent secret a Mariei Tănase

Pe lângă succesul nebun înregistrat de Maria Tănase în lumea muzicii populare româneşti, interpreta a avut şi o existenţă secretă, legată de medii foarte suspecte, de colaborare cu serviciile de spionaj ale aliaţilor împotriva Germaniei lui Hitler, potrivit unui documentar prezentat de Realitatea TV în cadrul emisiunii lui Stelian Tănase „Bucureşti, strict secret".

La 15 ani s-a înscris la un concurs de Miss România, iar de acasă a plecat la nici 17 ani să se angajeze tot într-o zonă de mahala, casieriţă într-un birt, unde mai şi cânta. Primul contact direct cu lumea artistică îl are în 1934, când e angajată la revista „Cărăbuş”. E legată de cercuri de stânga, uneori chiar comuniste. Sandu Eliade (prezida Asociaţia „Amicii URSS), Hary Brauner (era din anturajul lui Lucreţiu Pătrăşcanu) şi Titus Cristureanu (prieten apropiat al generalului Emil Bodnăraş) sunt oameni pe care-i frecventează, oameni legaţi de reţele comitet din România, într-un fel sau altul. Devine iubita lui Maurice Nègre, jurnalist francez al Agenţiei „Havas”, care vine la Bucureşti la sfârşitul anilor '30. De fapt, acesta era agent al Serviciului de spionaj francez, trimis în România pentru a reorganiza reţeaua de spionaj. Franţa avea nevoie de informaţii din România, în contextul în care atmosfera în Europa se încingea şi ne îndreptam cu viteză către al Doilea Război Mondial. Suspectat de spionaj, în 1941 Maurice Nègre e arestat la Bucureşti şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, apoi pedeapsa îi este redusă la zece ani. El s-a bucurat de asistenţa Mariei Tănase, care a bătut pe la toate uşile pentru a-l elibera.

În 1940, poliţia legionară, care o ţinuse minte de la strângerea de fonduri din Paris, vrea să se răzbune pe ea. În câteva luni, toate discurile ei sunt sparte, iar matriţele distruse la casele de discuri. De spaimă, artista e obligată să-şi părăsească locuinţa din Bucureşti şi să se refugieze în mahalaua copilăriei ei. Intervine Eugen Cristescu, numit în 1940 la şefia serviciului special de informaţii. El se hotărăşte să o ia sub protecţie, având şi o relaţie de iubire, se mai arată în documentar.

În 1943, Cristescu o trimite pe Maria Tănase să ia contact cu serviciile speciale aliate, la Istanbul. Sub acoperirea activităţii artistice, ea putea să înlesnească legăturile dintre agenţii trimişi de Cristescu şi agenţii anglo-americani. Maria e văzută la Istanbul în compania unui personaj cunoscut serviciilor secrete, Alfred de Chastelain, rezidentul spionajului britanic în România.

La sfârşitul lui 1943, Alfred e paraşutat în România, în judeţul Teleorman, la Plosca, alături de ofiţerii britanici Ivor Porter şi Silviu Metianu, în celebra acţiune „Autonomus". SSI-ul avea informaţii despre venirea lor, dar aflaseră şi nemţii, motiv pentru care trebuia să se însceneze o arestare pentru protecţie.

„Maria Tănase nu era agent de culegere de informaţii, ci de legătură şi influenţă”, consideră istoricul Cristian Troncotă.
În noaptea de 23 spre 24 august, Alfred de Chastelain este în subsolul BNR, de unde transmite către aliaţi, evenimentele. Lumea primea informaţia direct de la sursă despre evenimentele din România.

După 23 august 1944, Maria începe să fie suspectată de către autorităţile sovietice. Era filată în permanenţă de securitatea nou-înfiinţată a regimului comunist. Documentarul Realităţii TV sugerează că Eugen Cristescu le-ar fi sugerat noilor autorităţi despre capacităţile Mariei Tănase, fapt pentru care la Securitate, cei din intern îi deschid dosar de urmărire informativă, dar, în acelaşi timp, era chemată la diverse întruniri tovărăşeşti organizate la vârf…

(După EVZ)

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus