Timpul.md

Economie 4 Februarie 2011 | 05:42

Victor Avram: „Avem problema calităţii exporturilor”

În condiţiile în care interesul producătorilor agricoli este tot mai mult motivat de menţinerea pieţelor de desfacere, eforturile lor de a rămâne şi în continuare exportatori preferenţiali îi reunesc în asociaţii constituite pe angajamente care să asigure modernizarea radicală a tehnologiilor aplicate în agricultură. De fapt, asocierea în spiritul progresului a deveni demult o practică europeană. De acest lucru vine să ne convingă Victor Avram, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „MoldovaFruct”.

- Domnule preşedinte, de unde a venit această nevoie de asociere în domeniul producţiei de fructe?
- Asociaţia „MoldovaFruct” a apărut odată cu embargoul impus Moldovei de către Rusia, în 2005, la exportul de producţie pomi-legumicolă. Pare straniu, însă anume acel embargo ne-a ajutat să înţelegem că numai trecând la o agricultură modernă, la standarde de calitate europene vom putea face faţă noilor rigori impuse de pieţele de desfacere. Era o perioadă când guvernele Moldovei şi Rusiei nu prea conlucrau, conducerea noastră nu ţinea sub control calitatea exporturilor pe piaţa rusă, care absoarbe aproximativ 85% din potenţialul de fructe al RM, de aceea importatorii ruşi ne-au pus condiţia nouă - producătorilor de fructe moldoveni - ca, în atare situaţie, controlul să fie efectuat nemijlocit de către producători şi importatori.
Şi iată aşa, noi, un grup de producători din toate regiunile RM, am fondat Asociaţia „MoldovaFruct” şi, după 2005, întruniţi în cadrul ei, am început să implementăm standardele şi tehnologiile europene, începând de la plantarea livezilor, protecţia pomilor, până la recoltarea, ambalarea, păstrarea fructelor.
Azi, putem spune că „MoldovaFruct” este deja un brand de calitate.

- La modul practic, cum contribuie asociaţia la cultivarea acestor standarde?
- Conlucrăm cu specialiştii de la Universitatea Agrară din Moldova şi cu alţi specialişti în domeniul respectiv, pentru şcolarizarea producătorilor în domeniul folosirii tehnologiilor noi în producerea, recoltarea şi păstrarea fructelor de calitate înaltă. Plus la aceasta, invităm şi specialişti în domeniu de peste hotare – de exemplu, din Olanda, Italia, Polonia – şi organizăm seminare pentru a ajuta producătorul local să implementeze standardele din UE.
Trecerea la agricultura de tip european se face nu numai teoretic, dar şi prin implementarea cunoştinţelor în practică, adică plantarea livezilor intensive şi super-intensive de toate soiurile de fructe solicitate atât în CSI, cât şi în UE. Anul trecut au fost plantate deja primele hectare de cireşi şi piersici de soiuri europene, aduşi din Grecia şi Italia.

- Are „MoldovaFruct” soluţii pentru dezvoltarea complexă a ramurii?
- Asociaţia noastră are un program de dezvoltare a ramurii pomicole în următorii 10 ani. În prezent, RM produce 450-500 mii tone de fructe, iar scopul programului elaborat de „MoldovaFruct” este ca în următorii 10 ani să ridicăm producerea la 1-1,5 mln. tone. Ascensiunea urmează să se producă pe baza aplicării tehnologiilor avansate în agricultură şi trecerea la o agricultură modernă europeană, astfel ca să nu mai avem probleme cu exportul. Numai în aşa mod vom deveni o ţară recunoscută la nivel european ca un mare producător de fructe. Dacă facem o mică analiză, Moldova este printre lideri în Europa la producerea merelor, după Polonia şi Italia, pe cap de locuitor. Dar calitatea merelor noastre încă nu corespunde standardelor pe care le adoptă azi producătorii mari – Franţa, Italia, Polonia. Noi mai rămânem în urmă în ceea ce priveşte tehnologiile, sortimentul, ambalarea, sistemul de păstrare. Iată de ce este necesar ca să fie adoptate nişte acte normative la nivel naţional referitoare la obligativitatea implementării tehnologiilor europene.

- Câţi membri numără asociaţia? Cum adoptaţi deciziile şi cum verificaţi dacă membrii asociaţiei respectă aceste decizii, mai ales în ceea ce priveşte calitatea producerii şi a exportului?
- Avem 35 de membri fondatori şi circa 100 de membri asociaţi. Membrul
asociat nu poate participa la adoptarea deciziilor. Suntem cea mai mare asociaţie la nivel naţional şi avem sistemul nostru de control. Şedinţele asociaţiei sunt convocate lunar şi ca de obicei sunt petrecute în diferite raioane din republică. Recent am avut o şedinţă la Briceni unde am verificat cum se respectă procesul de păstrate, calibrare, ambalare şi exportare a fructelor cu destinaţie la export. Toate observaţiile le-am expus nemijlocit la faţa locului. La şedinţă au participat şi producători care nu sunt membri ai asociaţiei, dar care vor să preia experienţa noastră şi doresc să adere la „MoldovaFruct”. Membru al asociaţiei poate să devină oricare producător din R. Moldova care respectă cerinţele şi standardele naţionale de producere a fructelor, strugurilor de soiuri de masă, cât şi a legumelor.

- Cum îşi construieşte asociaţia relaţiile cu organele de stat pentru a-şi atinge obiectivele?
- Colaboram strâns cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Am avut o colaborare rodnică cu fostul ministru Valeriu Cosarciuc. În perioada aflării sale în funcţia de ministru s-a produs o revoluţie în agricultură. Dl Cosarciuc a participat la mai multe şedinţe ale Asociaţiei „MoldovaFruct” şi ne-a susţinut iniţiativele. Sperăm că şi noul ministru, dl Bumacov, va merge pe calea transformărilor radicale în ramură şi ne va susţine în implementarea lor. Asociaţia „MoldovaFruct” a ieşit cu propuneri concrete în ceea ce priveşte stimularea şi mărirea producerii, colectării, păstrării şi exportului fructelor. Astfel, în bugetul pentru anul 2011, din iniţiativa „MoldovaFruct”, este preconizată subvenţionarea pentru plantarea livezilor bazate pe tehnologii noi intensive şi super-intensive ce constituie 50.000 lei la un hectar; la plantarea soiurilor de struguri de masă ce constituie 30.000 lei, cât şi pentru construcţia frigiderelor pentru păstrare, calibrare şi ambalare care constituie 40% din costul investiţiei.

- Care este cota de export şi de producere ce revine asociaţiei?
- „MoldovaFruct” deţine o cotă de producere de aproximativ 25% din producţia de fructe şi 40-50% în exportul fructelor. Dar nu acesta este indicatorul care ne face deosebiţi, ci calitatea fructelor pe care le livrează membrii asociaţiei noastre. O spun cu toată certitudinea că noi suntem un exemplu de calitate pentru toţi producătorii din zonă. La Briceni avem zece producători şi ei servesc drept exemplu pentru tot nordul republicii, deoarece aplică cele mai avansate tehnologii în ciclul de producere, păstrare şi livrare a fructelor. În zona centrală ne reprezintă liderul producerii de fructe din RM, dl Ion Chilianu, directorul Firmei „Codru ST” din Străşeni. De fapt, fiecare membru al asociaţiei are frigidere, linii de ambalare, tiruri pentru export.

- Recent, „Rospotrebnadzor” le-a interzis la nouă firme din Moldova exportul de fructe. Printre acestea se numără şi membri ai „MoldovaFruct”?
- Printre aceştia nu sunt membri ai asociaţiei noastre. Vreau să spun că faţă de calitatea fructelor importate Rusia a instituit cerinţe mai drastice decât UE. În cazul de faţă sunt vinovaţi producătorii noştri care nu au respectat tehnologia de producere. În cadrul ultimei întrevederi la care s-a abordat această problemă la Ministerul Agriculturii, „MoldovaFruct” a propus ca astfel de producători care nu respectă tehnologiile în domeniu să fie excluşi din lista exportatorilor de fructe pentru a nu compromite RM în faţa partenerilor externi.

- Cunosc faptul că „MoldovaFruct” este antrenată într-un proiect naţional de anvergură prin care se doreşte o revoluţie în logistica producţiei agricole…
- Participăm la realizarea unui proiect naţional de valoare europeană, iniţiat de ex-ministrul Valeriu Cosarciuc în strânsă legătură cu „MoldovaFruct”, şi care se numeşte Centrul Agroalimentar „Chişinău”. Acest centru va genera un imbold pentru dezvoltarea tuturor sectoarelor agricole şi zootehnice din Moldova, va oferi logistica dezvoltării durabile a agriculturii. Astfel de centre funcţionează deja în întreaga Europă. Este un fel de carte de vizită pentru un cumpărător care vrea să afle unde şi ce produce RM. El va veni la Centrul Agroalimentar „Chişinău” şi va afla toată informaţia necesară. În perspectivă, vom avea filiale în întreaga republică. Centrul Agroalimentar „Chişinău” va fi o piaţă agricolă la nivel naţional care va funcţiona asemenea burselor de pe pieţele lumii şi va oferi logistică pentru furnizări de produse agroalimentare atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Dar este un subiect aparte pe care sper să-l abordăm ulterior pe paginile ziarului TIMPUL. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus