Noua guvernare este pusa in fata unei dileme greu de solutionat: fie sa absoarba masa monetara recent liberalizata pentru a acoperi deficitul bugetar de peste 3 miliarde de lei, privand astfel agentii economici de posibilitatea de a se credita, fie sa sustina dezvoltarea sectorului real, riscand sa nu-si onoreze plenar platile bugetare.
In conditiile deflatiei, una din putinele solutii lucrative este o emisie monetara in valoare de circa 2 miliarde lei, ce ar putea fi directionate spre finantarea bugetului de stat. Altfel, reducerea consumului populatiei – consecinta a salariilor si pensiilor restante in proportii semnificative – ar putea declansa un al doilea val de criza, pana la sfarsitul anului curent.
Aceasta este una din principalele concluzii din „Monitorul Economic: analize si prognoze trimestriale” (trimestrul 3 din 2009), prezentat de catre expertii IDIS „Viitorul”. Monitorizarea efectuata de experti releva cateva tendinte noi in sectoarele economiei nationale: agricultura, business, comert extern, piata monetara, finante publice, preturi si piata muncii.
Astfel, economistul Viorel Chivriga a constatat ca in prima jumatate a anului curent s-au amplificat unele procese devastatoare pentru agricultura. „Vom mentiona cresterea importanta a stocurilor de produse agricole si alimentare, modificari mai accentuate in structura fondului funciar. Ne ingrijoreaza retragerea masiva a terenurilor din circuitul agricol, prabusirile spectaculoase ale preturilor de achizitie la principalele produse agricole”, a precizat el. Chivriga a spus ca, fata de trimestrul doi al anului trecut, numarul populatiei ocupate in agricultura a scazut cu 11,3%, ceea ce inseamna ca o persoana din opt din agricultura a abandonat aceasta activitate.
In conditiile crizei economice, guvernul va reusi sa asigure onorarea obligatiilor fata de bugetari si pensionari, este de parere Sergiu Gaibu. „Asta, in mare masura, aplicand trei instrumente de baza: imprumuturi de pe piata de capital, granturi externe si retineri de achitari fata de agentii economici. Aceste trei instrumente, cumulate, formeaza peste 6 miliarde lei, ceea ce este echivalent cu bugetul asigurarilor sociale si reprezinta deficitul real al bugetului public national”, a mai afirmat expertul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
