Timpul.md

Social 28 Martie 2012 | 05:38

Voluntarii în războiul de la Nistru nu suportă umilinţa

Uniunea Voluntarilor cere conducerii de vârf a R. Moldova adoptarea unei legi privind statutul celor care au mers din proprie iniţiativă la apărarea R. Moldova în războiul din 1992. 

Vinerea trecută, chiar în ziua în care avea loc învestirea în funcţie a noului preşedinte al R. Moldova, în incinta Preturii Centru din Chişinău s-a desfăşurat şedinţa Consiliului republican al Uniunii Voluntarilor (CRUV) din R. Moldova.

Reprezentanţi ai celor care s-au ridicat din proprie iniţiativă pentru a apăra integritatea republicii în războiul din 1992 s-au adunat să-şi exprime nemulţumirea faţă de unele declaraţii făcute în cadrul evenimentelor organizate cu ocazia comemorării a 20 de ani de la începutul războiului. Scopul unor asemenea declaraţii este de a diminua rolul şi locul voluntarilor în luptele cu cazacii şi gardiştii regimului separatist, a spus în timpul şedinţei Sergiu Caracai, preşedintele CRUV. „S-a ajuns chiar la aceea că unii generali de poliţie neagă participarea voluntarilor la războiul de pe Nistru, deşi nenumărate sunt faptele de eroism ale acestora. Aş vrea ca ei să-şi amintească măcar de detaşamentele „Burunducii”, „Dacii”, „Răzeşii”, de Filip Lupaşcu, Grigore Vârtosu sau Ion Căpăţână…”, susţine Caracai.

Prezent la şedinţă, Leonid Caraghiziadi, fost comandant de campanie pe platoul Cocieri, a menţionat că anume voluntarii din satele Cocieri, Corjova, Molovata, Dubăsari, Pohrebea, Roghi, Doroţcaia, Coşniţa, Pârâta, iar apoi cei din Varniţa, Copanca, Căuşeni au fost primii care s-au ridicat împotriva mercenarilor regimului de ocupaţie, nemaiputând suferi fărădelegile separatiştilor. Dacă poliţiştii veneau să-şi schimbe colegii pe poziţiile de luptă la două-trei săptămâni, atunci voluntarii au dus tot greul războiului de la prima până la ultima împuşcătură. Au fost cazuri în care primejdia îi urmărea şi din spate. Cei mai mulţi dintre ei au fost activi şi în timpul mişcărilor de eliberare naţională. La asta s-a referit Ion Teleman, din Iurceni, Nisporeni, care a luptat pe platoul Chiţcani ca locţiitor al comandantului de campanie, responsabil de muniţii: „După război, poliţiştii s-au întors la Ministerul de Interne, militarii - la cel al Apărării, care i-au protejat. Dar voluntarii s-au împrăştiat pe la casele lor, anumite forţe având grijă ca noi să fim dispersaţi şi daţi jos din căruţa apărătorilor acestui pământ. Este necesară o lege dedicată în întregime voluntarilor sau una în care lor să li se acorde un statut special. Asta cerem de la conducerea ţării. Altfel vom fi mereu marginalizaţi. N-o facem pentru a solicita înlesniri, chiar dacă şi voluntarii noştri au nevoie de protecţie din partea statului, căci au stat în tranşee, au dormit în paie ude...”. Teleman ne-a mărturisit că, dacă n-ar fi fost vigilent, „puteam să am soarta lui Grigore Vârtosu, împuşcat din spate”.

Participanţii la şedinţa Consiliului, în numele a peste 5.600 de voluntari, au adoptat o rezoluţie adresată celor trei conducători de stat - Nicolae Timofti, Marian Lupu şi Vlad Filat - prin care cer adoptarea Legii cu privire la statutul juridic al voluntarilor de război, care să includă şi formele de protecţie socială a voluntarilor, invalizilor de război şi a familiilor voluntarilor căzuţi în lupte. În caz contrar, Uniunea Voluntarilor din RM îşi rezervă dreptul de a apela la instituţiile internaţionale pentru apărarea drepturilor participanţilor la război.

Anatol Croitoru, voluntar din Coşniţa



Eu am adus din PMAN primul Tricolor şi l-am arborat pe clădirea Sovietului sătesc din Coşniţa. În timpul războiului separatist, m-am ridicat să-mi apăr satul. Am ieşit de pe poziţiile de luptă tocmai la 18 august 1992. Am rămas la baştină, unde promovez adevărul despre acel război. Mă întristez când aud că unii moldoveni din satele din stânga Nistrului care nu s-au dat cucerite depun acum actele pentru a primi pensie de la regimul separatist. Lumea noastră s-a dezamăgit, văzând atâta indiferenţă din partea autorităţilor moldoveneşti în care îşi pusese mare speranţă. Această neglijenţă ne doare tot mai mult şi pe noi, voluntarii. Iată de ce insistăm ca Chişinăul oficial să nu ignore în continuare rolul voluntarilor în războiul din 1992.

Mihai Godea, deputat în Parlamentul RM



Noi lucrăm în prezent asupra unui proiect de lege privind statutul voluntarilor de război. Ei merită acest lucru. Semnatarii Declaraţiei de Independenţă şi luptătorii pentru independenţa RM merită o atenţie deosebită din partea statului.

Sergiu Caracai, preşedintele Consiliului republican al Uniunii Voluntarilor



S-a ajuns chiar la aceea că unii generali de poliţie neagă participarea voluntarilor la războiul de pe Nistru, deşi faptele de eroism ale acestora sunt nenumărate.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus