Voronin impotriva AIE:

ai cui nervi se vor dovedi a fi mai tari?

Ceea ce avem la moment in relatiile dintre Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) si PCRM este un razboi al nervilor; si poate nu atat intre AIE si PCRM, cat intre Alianta si Voronin.

Aflarea lui Voronin timp de o saptamana in concediu, perioada in care niciun lider marcant al PCRM nu a suflat o vorba vizavi de relatiile cu Alianta si viitoarea guvernare, dovedeste ca PCRM exista doar ca o masa de manevra, iar cu adevarat exista doar Voronin. Plecarea din PCRM a lui Marian Lupu – doar a lui Marian Lupu – demonstreaza ca Voronin continua sa controleze PCRM pe diagonala si pe verticala pana la ultima suflare.
O dovada in plus in acest sens o constituie si decizia de sambata a plenarei CC al PCRM, decizie redactata in stilul traditional razboinic si cinic al acestei grupari. Ar fi gresit sa credem ca Voronin e rupt cu totul de realitati si decizia plenarei e rodul unei imaginatii infierbantate. S-ar putea sa avem de a face cu o provocare ordinara in stilul „Markusa”, cu o incercare de minte a Aliantei, cu un preludiu, adica, cu un manifest de inaugurare a unei noi campanii electorale. Voronin nu poate sa nu inteleaga ca Alianta nu-i va da PCRM cele patru voturi necesare pentru a forma o majoritate simpla, precum stie cu siguranta ca nici PCRM nu-i va da Aliantei cele opt voturi necesare pentru alegerea sefului statului.

In situatia creata reapare in prim-plan figura lui Marian Lupu de care, intr-adevar, depinde nu numai soarta AIE, ci insusi viitorul acestei tari: cele 13 mandate ale PDM ajung numai bine pentru a putea vota, impreuna cu PCRM, noul sef al statului. Cititorii isi amintesc ca, dupa plecarea pe 10 iunie a lui Lupu din PCRM si intrarea lui in PDM, presa a scris – am scris si noi – ca ar putea fi vorba de un proiect comunist sau rusesc. Desi in campania electorala Lupu a facut mai multe declaratii care il distantau de comunisti, pana la proba contrarie, nu am avea nici un temei sa-i semnam un cec in alb. Ceasul pentru proba contrarie a batut – Lupu are acum prilejul sa dovedeasca societatii si alegatorilor cine e si cu cine e. Astazi Marian Lupu se afla in fata unei alegeri care-i va marca viata pana la ultima zi. Ce va alege: revenirea la „sanul” Partidului Comunistilor in schimbul functiei de presedinte al republicii (o, desertaciune a desertaciunilor!) si oprobriul, dispretul public sau mentinerea Aliantei si o munca de rutina, epuizanta in numele tarii pe care zice ca o iubeste?

Cand vorbeam la inceput de „razboiul nervilor” si „incercarea de minte a Aliantei”, ma gandeam la presiunile enorme la care vor fi supusi liderii AIE, dar si unii deputati in parte – ispite sunt multe, iar omul e facut din carne… Cu siguranta insa Voronin nu mizeaza pe succes, pentru ca faptele vorbesc despre aceea ca toata demagogia lui despre „neadmiterea alegerilor anticipate” este, in realitate, o perdea de fum in dosul careia comunistii se pregatesc sa treaca in opozitie si sa provoace noi alegeri. In asa mod, insa, ca vinovata de anticipate sa devina Alianta.
Razboiul nervilor a intrat intr-o faza noua. Sansele de castig par sa fie egale – depinde ai cui nervi se vor dovedi a fi mai tari. Desigur, cu nervii lui Voronin ceva nu e in regula, dar acest viciu se poate dovedi a fi un atu in asemenea razboaie. Iata de ce liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, dar si societatea in intregime, trebuie sa manifeste de o mie de ori mai multa atentie, prudenta, vigilenta si curaj.