Timpul.md

Moldova 11 Martie 2010 | 15:38

Zece motive pentru referendumul constitutional

AIE a decis modificarea Constitutiei RM prin referendum, incercand astfel evitarea alegerilor anticipate. Decizia este esentiala nu doar din perspectiva juridica - noua Constitutie trebuie sa intre in vigoare pana la 16 iunie pentru a se respecta termenele legale -, ci pentru ca poate deveni o hartie de turnesol pentru optiunile reale ale politicienilor, dar si ale cetatenilor din RM. Acesta este motivul pentru care argumentele in favoarea referendumului constitutional depasesc aspectele strict tehnice.

AIE a decis modificarea Constitutiei RM prin referendum, incercand astfel evitarea alegerilor anticipate. Decizia este esentiala nu doar din perspectiva juridica - noua Constitutie trebuie sa intre in vigoare pana la 16 iunie pentru a se respecta termenele legale -, ci pentru ca poate deveni o hartie de turnesol pentru optiunile reale ale politicienilor, dar si ale cetatenilor din RM. Acesta este motivul pentru care argumentele in favoarea referendumului constitutional depasesc aspectele strict tehnice.

1. Referendumul nu incalca nicio norma europeana. Decizia AIE este corecta si fireasca, inclusiv din perspectiva relatiilor RM cu institutiile europene. Chiar daca nu a existat de la inceput o buna gestionare a relatiei cu Comisia de la Venetia - „Ar fi trebuit sa stabilim intai de toate prioritatile noastre si apoi sa consultam membrii acestei institutii” (Alexandru Tanase, ministrul Justitiei) -, ulterior lucrurile au intrat pe un fagas firesc. Actuala decizie a AIE nu ignora nici Comisia, nici Consiliul Europei, al caror rol de certificare a euroconformitatii juridice a noului text ramane in vigoare, dupa cum s-a exprimat prompt premierul Filat: „Toate actiunile noastre vor avea loc doar cu suportul partenerilor externi”.

2. Modificarea Constitutiei este necesara. Comisia pentru revizuirea Constitutiei, infiintata de presedintele interimar Mihai Ghimpu, a pus deja pe masa o serie de neajunsuri de fond, structurale, care indica limpede ce trebuie schimbat (blocajul in ceea ce priveste alegerea sefului statului este doar un aspect). Pentru nevoia revizuirii s-au pronuntat si expertii Comisiei de la Venetia. In plus, comentatorii de la Chisinau au demonstrat deja inadecvarea Constitutiei RM la provocarile si cerintele integrarii europene.

3. Constitutiile nu sunt „tablele lui Moise”. Orice Constitutie este o creatie umana, juridico-politica, deci perfectibila, iar modificarea ei devine un exercitiu democratic esential. Constitutiile nu sunt „texte sacre” - ele trebuie respectate, dar nu idolatrizate. Asa cum acestea raspund unor necesitati de moment, tot asa trebuie modificate cand contextul se schimba (Constitutia SUA, de pilda, a fost amendata in ultimii 200 de ani de vreo 30 de ori). Ideea ca nicio persoana, institutie sau lege nu e deasupra scrutinului public este o idee cruciala intr-o democratie si trebuie acceptata senin de politicieni si electorat.

4. Doar regimurile totalitare ignora Constitutia. Adecvarea dintre Constitutie si realitate este esentiala in democratie si este irelevanta doar in regimurile totalitare, unde nimeni nu tine seama de spiritul si litera legii. Cine citeste astazi legislatia statelor lagarului comunist - denumite „democratii populare” -, constata ca principiile enuntate acolo, cu cateva exceptii, sunt perfect compatibile cu democratia. Doar ca nimeni nu se sinchisea de ele, pentru ca esenta totalitarismului comunist tocmai asta era: impunerea vointei liderului sau a partidului, dincolo de lege si spiritul ei. Este ceea ce un stat de drept, democratic, nu isi poate permite in niciun fel.

5. ...iar majoritatile parlamentare o pot ignora. Un alt caz in care aceasta adecvare este ignorata e cel ilustrat de regimurile „democratice” in care s-a instaurat „verticala puterii” si majoritatea functioneaza implacabil in parlament. Nici aici guvernantii nu sunt deranjati de eventuale contradictii constitutionale sau inadecvare la realitate, pentru ca au mecanisme juridice si politice ca sa le foloseasca in interesul propriu ori sa le oculteze (cazul Rusiei). Asa a functionat si „regimul Voronin”. Dar la Chisinau nu mai vorbim nici despre dictatura, nici despre totalitarism sau „verticala puterii”. In aceste conditii, confectionarea unui cadru juridic apt sa reflecteze si sa sustina noile (si viitoarele) realitati politice pluraliste ale unei societati cu aspiratii europene este vitala.

6. Modificarea Constitutiei este o educatie pentru democratie. Constitutia RM este, practic, o necunoscuta pentru cetateni. Adoptata fara consultare populara in 1994, modificata in 2000 fara a se tine seama de opinia majoritara a populatiei, textul juridic esential al republicii nu a fost niciodata discutat si asumat cu adevarat la nivel public. Modificarea Constitutiei ar putea deveni un prilej excelent pentru implicarea populatiei (experti, ONG-uri, presa, lideri politici) la o dezbatere deschisa si care sa reflecte, cu adevarat, starea democratiei dintr-un stat aspirant la UE. Orice modificare constitutionala implica participarea publica, ceea ce sporeste disponibilitatea si apetitul democratic al unei societati.

7. Responsabilitatea media si constituirea spatiului public. Discutarea in parlament a fiecarui articol in parte trebuie reflectata just si prompt de catre presa, inclusiv sau mai ales cand e vorba despre articolele controversate (denumirea limbii, alegerea presedintelui, neutralitate etc.). Cetatenii RM au acum posibilitatea sa reflecteze la ele, iar reprezentantii societatii civile - sa se exprime pe marginea lor. Presa este obligata sa reflecte dezbaterea si diversitatea opiniilor. Iar prin asta, va face un pas esential in configurarea acelui „spatiu al dezbaterii publice” care lipseste deocamdata in stanga Prutului.

8. Clarificarea optiunilor membrilor AIE. Elaborarea noii Constitutii este si o sansa pentru clarificari in interiorul AIE. Va fi nevoie, fireste, de unanimitate si de atingerea unui numitor comun. Dar asta nu inseamna ca publicul din RM sau din afara ei nu trebuie sa stie, dincolo de orice speculatie, cum se raporteaza partidele AIE, dar si membrii partidelor AIE, la chestiunile deocamdata delicate si care nu intrunesc consensul.

9. Clarificarea optiunilor populatiei. Dar si societatea basarabeana va avea un test important de trecut. Modul in care se va raporta societatea la noua Constitutie, mai ales la aspectele controversate, va fi semnificativ. Chiar decisiv. Au existat, desigur, dificultati in relatia bilaterala Bucuresti-Chisinau. Multe dintre reprosurile basarabenilor fata de functionarea institutiilor de la Bucuresti sunt indreptatite, poate; si viceversa. Dar o serie de probleme au fost si sunt generate, dincolo de aspectele tehnice, de perceptii deformate si prejudecati. Referendumul constitutional poate fi o sansa excelenta pentru a dovedi ca multe dintre reticentele care exista pe malul drept fata de ceea ce cred cu adevarat cetatenii RM sa fie spulberate.

10. Referendumul constitutional in sine nu creeaza precedent. Ideea falsa lansata la Chisinau este ca modificarea Constitutiei ar crea precedente periculoase in practica guvernamentala. Ingrijorarea este prost plasata. In primul rand, modificarea unei Constitutii prin referendum nu este un lucru ce contravine practicii democratice. In al doilea rand, orice modificare trebuie explicata si justificata opiniei publice interne si externe. Astazi, este evident ca legislatia RM este inadecvata si creeaza blocaje, de aceea, trebuie corectata. Dar, in lipsa unei asemenea justificari credibile, ideea ca orice guvernare care ajunge la putere schimba Constitutia, prin referendum, fara niciun motiv si dupa bunul plac, da nastere unei alte speculatii, si anume ca, pur si simplu, cetatenii RM sunt „idioti utili” care nu stiu pe ce lume se afla si nu inteleg nimic si niciodata ceea ce li se intampla.


 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus