Timpul.md

Actualitate 31 Iulie 2015 | 07:39

Agricultorii au rămas în voia ploilor

Vara anului 2015 a intrat în ultimul trimestru, iar în amintirea agricultorilor din Moldova aceasta va rămâne ca una secetoasă și păguboasă. Totuși, acest sezon estival nu este nici pe departe unul dintre cele mai aride, mai ales că în urma ploilor torenţiale de săptămâna trecută, însoţite de grindină și vânt puternic, în mai multe localităţi din ţară au fost provocate prejudicii considerabile.

Potrivit datelor statistice oferite de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, unul dintre cei mai recenți ani în care ploile au ocolit teritoriul republicii este 2009, când stațiile meteorologice din Briceni, Chișinău și Cahul au înregistrat pe parcursul verii în total doar câte 170, 140 și respectiv 74 mm de precipitații. Însă cele mai grave și relativ recente consecinţe climaterice le-am suportat în anul 2007. Atunci a fost înregistrată, pentru prima dată în ultimii 100 de ani, temperatura medie lunară a aerului cu circa 5 grade mai ridicată faţă de media multianuală. Vremea foarte caldă şi uscată, din luna mai şi prima jumătate a lunii iunie a acelui an, a creat condiţii extrem de nefavorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. Ca rezultat, roada medie a culturilor cerealiere de toamnă a constituit doar 0,9 tone/ha. O roadă la fel de scăzută a fost recoltată ultima dată în anii de secetă de după cel de-al Doilea Război Mondial. Potrivit Ministerului Mediului, pierderile cauzate de seceta din 2007 au fost apreciate la cca 2 miliarde lei. Concomitent, în unele localităţi s-au manifestat averse şi ploi torenţiale.

Deja-vu în 2015

La fel ca în 2007, ploaia de săptămâna trecută a afectat culturile agricole şi acoperişurile mai multor case de locuit din localităţile Sărăteni, Leuşeni şi Ivanovca din raionul Hânceşti, iar în Cotul Morii vântul a deteriorat acoperişurile a 25 de case. În Pocrovca, Teleşeuca şi Crişcăuţi, raionul Donduşeni, s-a înregistrat același scenariu. În urma ploilor, au avut de suferit şi locuitorii din raioanele Sângerei, Drochia şi Soroca. 
În raionul Ungheni, unde ultima oară a plouat relativ recent comparativ cu alte zone ale țării – acum două săptămâni -, potrivit lui Ion Sococol, secretar al consiliului din Ungheni, doar o mică parte a recoltei a fost afectată de secetă. „Din spusele unui agent economic care deține circa 500 de hectare de teren agricol, recolta a scăzut cu 40 la sută comparativ cu anul trecut”, declară consilierul.

Totuși cel mai mare dușman al agricultorilor din țară rămâne a fi seceta. Lipsa precipitațiilor și temperaturile înalte înregistrate în a doua decadă a lui iulie în cea mai mare parte a teritoriului RM, au creat mari impedimente pentru formarea viitoarei recolte de culturi agricole, afirmă specialiștii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat al RM. Astfel, recolta de grâu şi porumb va constitui în medie pe republică 25-28 de chintale pe hectar, iar cea de floarea soarelui – 14-16 de chintale la hectar. Mai mult, potrivit datelor Ministerul Agriculturii, din aceleași cauze, recolta medie per hectar a cerealelor s-a redus cu circa 30%. În schimb, se menționează o creştere a calității produselor recoltate. Astfel, ponderea grâului alimentar va înregistra, estimativ, 65-70%, sau circa 550-600 mii tone, acoperind necesarul pentru asigurarea securităţii alimentare de 350 mii tone. 

Reieşind din recolta medie (2,5 tone per ha) şi suprafaţa însămânţată cu grâu de toamnă (340 mii ha), producţia va constitui în acest an circa 850 mii tone, la nivelul mediei pe ultimii cinci ani agricoli, însă în scădere cu aproximativ 250 mii tone în raport cu anul trecut.
Potrivit lui Alexandru Slusari, președintele Asociației Producătorilor Agricoli, comparativ cu aversele care au afectat mai multe localități din țară, seceta are un impact mai de lungă durată. „Dacă să vorbim despre grâu și orz, situația este un pic mai bună, datorită faptului că în perioada de vegetație au fost câteva precipitații, iar pierderile sunt de o treime comparativ cu anul precedent”, spune acesta. 

Mai gravă este situația în cazul culturilor precum porumbul, floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr. Președintele Asociației Producătorilor Agricoli prognozează pierderi de 40-50 la sută din recoltă, comparativ cu cea din 2014. „Dacă nu va ploua în continuare, pierderile vor fi și mai semnificative”, estimează Slusari.

Mai mult, vremea caniculară afectează nu doar agricultura, ci şi copacii. Arborii în plină vegetaţie nu mai rezistă în fața temperaturilor ridicate și se prăbușesc. Pe parcursul săptămânii trecute, cei de la Spaţii Verzi au înregistrat în fiecare zi cel puţin două cazuri de prăbuşiri de arbori.

„Acum suntem în voia sorții”

Lipsa precipitațiilor influențează și nivelul apei în râuri. Potrivit viceministrului în exercițiu al Mediului, Lazăr Chirică, în pofida temperaturilor ridicate care se menţin mai multe zile, situaţia de pe râul Nistru este totuși sub control. „Pompele din sistemul de asigurare cu apă a populaţiei sunt acoperite cu apă şi nu avem semne că starea lucrurilor s-ar putea schimba. Actualmente Nistrul este în regim de apă joasă, caracteristic pentru această perioadă a anului. Deocamdată nu putem vorbi de nivelul cel mai scăzut al apelor curgătoare când specialiştii, de regulă, bat alarma”, a menţionat Lazăr Chirică. În acest sens, Ministerul Mediului s-a adresat cu un demers omologilor din Ucraina ca să mărească capacităţile de deversare la nodul hidroenergetic Novodnestrovsk în caz de eventuale situaţii de urgenţă. În același timp, riscul secării râului ar fi diminuat și de faptul că bazinul său de acumulare se află într-o zonă montană, unde volumul de precipitaţii este mai mare.

Deși oficialii încearcă să calmeze spiritele și să asigure populația că situația este sub control, agricultorii nu mai așteaptă ajutor din partea autorităților. Bunăoară, circa 2300 dintre ei și-au asigurat accesul la apă, renovând un sistem de irigare vechi din anii 70. Astfel, agricultorii vor putea plăti doar apa efectiv consumată, economisind pe neachitarea eventualelor pierderi de apă din rețeaua de distribuție. 

Este vorba de sistemul de irigare Coșnița, cu o suprafață de circa 2400 hectare de teren agricol, pentru reabilitarea căruia Guvernul SUA a investit peste 13, 8 milioane dolari. Lucrările de reconstrucție au inclus construcția unor stații noi de pompare și reparația celor existente, dotarea sistemului cu 10 pompe performante cu costuri reduse în exploatare, instalarea a peste 85 km de țevi din oțel și polipropilenă cu o durată de viață de peste 60 de ani, montarea sistemelor de aspirație a apei cu protecția populației piscicole a râului Nistru etc.

Totuși, majoritatea agricultorilor din țară nu dispun de fondurile necesare pentru a reabilita sistemele de irigare, iar alții nici măcar nu au acces la resursele acvatice din apropiere. „Pe lângă sistemele de irigare, noi trebuie să schimbăm radical politica de administrare a apelor. Pentru a iriga e nevoie și de o sursă, or, o bună parte dintre agricultori nu au acces la o sursă de apă. Bazinele acvatice de care dispunem fie sunt insuficiente, fie sunt date în arendă, accesul fiind îngrădit. Oricum, într-o lună nu reușim să schimbăm ceva. Acum suntem în voia sorții”, conchide Alexandru Slusari. Potrivit acestuia, doar circa 5-7% din terenurile agricole din țară sunt irigate.

Și iarăși cod galben 

Între timp, Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează, pentru perioada 29 iulie - 4 august, ploi de scurtă durată, însoţite de descărcări electrice. Mai mult decât atât, temperaturile minime și maxime vor ajunge la 20 de grade Celsius noaptea și, respectiv, 35 de grade - ziua.
Conform datelor multianuale ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în această perioadă la Chişinău, o temperatură maximă a aerului de 37,3 grade, s-a înregistrat pe 29 iulie 1945, iar minimă - de 11,9 grade de căldură, pe 29 iulie 1892. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus