Timpul.md

19 Octombrie 2009 | 22:31

Candidatura de alternativa la functia de sef al statului: un simulacru ce compromite democratia

Alianta s-a poticnit din nou, in lipsa unei candidaturi de alternativa la cea a lui Marian Lupu pentru functia de presedinte al republicii. Dupa aproape zece ani de la modificarea Constitutiei si schimbarea modului de alegere a sefului statului, ne-am convins ca acest exercitiu democratic s-a compromis in totalitate. Sa ne aducem aminte cati dintre candidatii de alternativa au fost cu adevarat de alternativa...

1. „Alternativa” Pavel Barbalat

La 1 decembrie 2000 are loc prima tentativa de alegere a presedintelui in noua formula, iar deputatii au avut de ales intre Vladimir Voronin, liderul comunistilor, si regretatul Pavel Barbalat, presedintele Curtii Constitutionale. Din totalul celor 100 de deputati care au participat la vot, 48 au votat pentru Voronin, 37 pentru Barbalat, iar 15 buletine de vot au fost declarate nule. Alegerile au fost declarate nevalabile intrucat niciunul dintre cei doi candidati nu a acumulat numarul necesar de voturi. Peste trei zile, la 4 decembrie 2000, procedura se repeta si Voronin acumuleaza 50 de voturi, iar Barbalat 35 din totalul celor 98 de participanti la vot. Iarasi pentru ca niciunul din candidati nu a acumulat 61 de voturi, a fost anuntat al doilea tur de scrutin. La cea de-a doua tentativa care a avut loc pe 21 decembrie, alegerile nu au avut loc din motivul neparticiparii la vot a numarului necesar de deputati (61). In ultima zi a anului 2000 presedintele Petru Lucinschi dizolva parlamentul si fixeaza data alegerilor anticipate pentru 25 februarie 2001.

2. „Alternativa” Valerian Cristea

La 4 aprilie 2001 toti cei 71 de deputati l-au votat pe Voronin presedinte al republicii. La alegeri au participat trei candidati - Voronin, Dumitru Braghis si Valerian Cristea. Cristea era candidatul de alternativa din partea PCRM, ca sa se intruneasca normele legale si sa poata fi ales presedinte Voronin. Braghis a nimerit in acest joc intamplator, crezand naiv ca o sa-i cada voturi din cerul comunistilor.

3. „Alternativa” Gheorghe Duca

In 2005, pe post de figurant s-a produs Gheorghe Duca, actualul presedinte al Academiei de Stiinte. Din 78 de deputati care au participat la alegeri 75 au votat pentru Voronin si doar unul pentru Duca, in timp ce doua buletine au fost declarate nevalabile. Desi fusese ales parlamentar pe listele „Aliantei Braghis”, dupa umilinta din parlament Duca a facut cariera de invidiat: a fost timp de trei ani ministru, dupa care a fost inscaunat la ASM. In 2009 alte papusi, aceeasi scena...

4. „Alternativa Stanislav Gropa

La 20 mai 2009 are loc prima tentativa de alegere a sefului statului. Candideaza la acest post Zinaida Greceanai, inaintata de PCRM, si neurochirurgul Stanislav Gropa, propus, pe ultima suta de metri, la fel de comunisti... A iesit insa umilit din sala de sedinte a parlamentului, intrucat toti cei 60 de deputati comunisti au votat pentru Greceanai. Alegerile au fost declarate nevalabile si s-a anuntat un nou tur.

5. „Alternativa” Andrei Neguta

La 3 iulie 2009, „alternativa” comunista a fost deja ambasadorul R. Moldova la Moscova, Andrei Neguta. Spre deosebire de Gropa, Neguta nici nu s-a complicat sa faca spiciuri si sa incerce sa convinga deputatii sa-l aleaga. Scorul a fost identic - 60:0. In consecinta, ex-presedintele Voronin dizolva parlamentul ales la 5 aprilie si fixeaza data alegerilor anticipate pentru 29 iulie 2009.

Exercitiu democratic sau simulacru?

Barbalat, Cristea, Duca, Gropa, Neguta... Cine dintre acestia a fost cu adevarat candidat la functia suprema in stat? Daca ei au jucat constient intr-un spectacol prost, de ce atunci au acceptat sa se umileasca in fata societatii? Mai merita in asemenea conditii sa perseveram pentru o „cauza” ratata din start, care este de fapt un simulacru al unei proceduri democratice? Un simulacru care compromite ideea de democratie.

 

 


 

  • Un articol de:
Versiune completă web Înapoi sus