Timpul.md

Ultima oră 24 Martie 2021 | 10:33

Capitalul străin părăseşte în masă Turcia după ce Erdogan îşi pune propriul om la conducerea băncii centrale

 

Prin demiterea celui de-al treilea guvernator al băncii centrale în mai puţin de doi ani, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, liderul do­minant al ţării din ultimul secol şi-a demonstrat încă o dată deter­minarea de a înfrunta convenţiile economiei moderne, scrie Bloomberg.

Pieţele au reacţionat însă prompt. Retragerea investitorilor a tăiat 15% din valoarea lirei la începutul săptămânii, sporind pierderile care au menţinut inflaţia la două cifre în ultimele 16 luni. Randamentul obligaţiunilor în liră a înregistrat cea mai puternică creştere din istorie, iar acţiunile şi-au prelungit pierderile după cel mai dramatic declin din 2013.

„Este o oprire bruscă a fluxurilor de capital“ similară crizei monetare din 2018, potrivit lui Robin Brooks, economist-şef la Institute of Inter­national Finance din Washington. „Rezultatul atunci a fost o recesiune profundă din cauza condiţiilor financiare mai stricte. Acelaşi lucru se va întâmpla şi acum“.

Acţiunile recente ale lui Erdogan îi îndepărtează pe investitorii străini de Turcia. Investiţiile străine sunt vitale pentru finanţarea deficitului de cont curent al ţării, care a depăşit 36 mld. dolari în 2020.

Mişcarea abruptă de la banca centrală i-a prins pe picior greşit pe cei încrezători în liră, care ajunseseră să creadă în aparenta schimbare a politicilor economice ale lui Erdogan din noiembrie, când l-a instalat pe fostul guvernator Naci Agbal la conducerea băncii centrale.

Creşterea Turciei şi intrările de capital străin sunt strâns corelate în condiţiile în care cererea internă solidă, principal driver al activităţii în mod tradiţional, generează de obicei un deficit ridicat de cont curent.

Diminuarea intrărilor de capital străin şi episoadele intermitente de depreciere a lirei au rezultat în cicluri boom-bust în urma cărora PIB-ul Turciei a rămas blocat la sub 800 mld. dolari în mare parte a deceniului trecut.

Deşi Erdogan a continuat să câştige majoritatea alegerilor în perioada respectivă, rata sa de popularitate nu şi-a revenit de la nivelul de 46% din 2019.

„Pe termen lung, Erdogan va fi pierdut probabil alegerile din 2023, însă până atunci Turcia ar putea deveni o piaţă de frontieră“, arată Charles Robertson, economist la Renaissance Capital.

Noul guvernator al băncii centrale Sahap Kavcioglu va reitera ferm ceea ce a fost deja exprimat de preşedintele Erdogan. Acesta este motivul desem­nării sale, potrivit lui Ibrahim Turhan, fost viceguvernator al băncii centrale, notează Financial Times.

Semne privitoare la gândirea acestuia pot fi regăsite în editoriale semnate de acesta. Într-unul din ele, Kavcioglu critică majorările de dobânzi operate de fostul guvernator. Acesta a apărat de asemenea o politică atribuită lui Berat Albayrak, fost ministru de finanţe şi ginerele lui Erdogan, de a cheltui rezervele valutare ale băncii centrale pentru încetinirea declinului lirei.

Desemnarea lui Kavcioglu dovedeşte că Albayrak are încă influenţă, arată Wolfango Piccoli, de la Teneo Intelligence. „Nu contează cine este următorul guvernator când instituţiile au ajuns să fie lipsite de autonomie şi independenţă, supuse capriciilor preşedintelui“, adaugă acesta.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus