Cardul bancar

Progreseaza lumea, n-ai ce zice. Parintii isi petrec odraslele la gradinita si nu uita sa le aminteasca numarul telefonului celular, ca sa comunice cu ei in caz de necesitate, elevii claselor primare isi pregatesc lectiile, imbogatindu-si cunostintele cu ajutorul Internetului, studentii sustin examenele prin intermediul SMS-urilor, lucrul muncitorilor la fabrici si uzine este efectuat de catre ,,mainile” sarguincioase ale robotilor, chirurgii opereaza cu dibacie, aplicand ,,lazerul” si ,,calculatorul”, iar oamenii muncii nu mai primesc salariile stand in rand la casa contabilitatii, ci transferate la cardul bancar.

Cine-o mai fi inventat si cardul acesta, dar lucru bun a facut. Va imaginati o bucata de carton minuscula, o ia-i si o introduci intr-un aparat numit ,,bancomat”, tastezi cifrele codului personal, indici suma necesara si, cat ai clipi din ochi, bancnotele iti vin direct in palma. Cu cardul bancar poti sa procuri ce-ti doreste inima, calatorind dintr-o tara in alta. Minuni dumnezeiesti! Bucurie mare si pentru Calistrat Linte, care a semnat contractul ca salariul lunar, concedialele si primele sa-i fie transferate pe cardul bancar. Progreseaza lumea, n-ai ce zice.

Si Calistrat Linte nu se da batut, progresand de rand cu lumea. Bunaoara, intr-o zi a intrat in magazinul alimentar dupa cumparaturi. A luat de pe rafturile magazinului cele necesare – paine, lapte batut, salam – si s-a apropiat de casierita sa-si achite cumparaturile. Evident, cu banii din portmoneu. Dar, inaintea lui, un alt cumparator ii intinde casieritei, ce credeti, cardul bancar. Casierita il ia, il trece prin aparatul de casa, restituindu-l clientului impreuna cu bonul respectiv. Cumparatorul a semnat bonul, si-a luat punga cu merinde si dus a fost.

– Da ce, pot fi achitate cumparaturile si cu ajutorul cardului? a intrebat mirat Calistrat Linte.
– Sigur, ca-n orice tara civilizata, raspunse calm casierita.
– Chiar si cu al meu? fu intrigat Calistrat Linte, demonstrandu-i cardul sau.
– Evident. Cand doriti, puteti sa va folositi de el.

Minune, nu alta. Calistrat Linte se intoarce acasa si o intreaba pe sotie de ce are nevoie, ca dansul merge la magazin si are de gand sa faca cumparaturi dupa gustul fiecarui membru al familiei. Sotia Alevtina, mirandu-se de generozitatea sotului, ii si intinde pe data o lista mare de producte solicitate.

– Nicio problema, isi asigura familia Calistrat Linte. Barbatul trebuie sa fie barbat, sa aiba grija de familia sa.
Mai in scurt, lua o geanta mai mare si fuga la magazin. Da magazinul, un supermarket de ultima ora, avea de toate pe rafturile sale. Mainile lui Calistrat Linte lucrau ca cele de pianist. In scurt timp, caruciorul fu umplut ochi cu cumparaturi. Merge la casa, intinde cardul bancar si achita cumparaturile, fara a scoate un sfant din buzunar. Sa vezi si sa nu crezi: minunea lui Dumnezeu, de parca facuse cumparaturi, pe gratis, de pomana. Familia Linte nu vazuse atatea bunatati pe masa, decat in filme si reviste publicitare.

Peste cateva zile, Calistrat Linte isi ului familia inca o data cu delicatese achitate prin cardul bancar.
Dar generozitatea trebuie promovata mai departe. Intr-o seara, isi indemna prietenii de la bloc: „Mergem la o pizza, fac eu cinste”, a propus Calistrat Linte. Bineinteles ca vecinii de bloc nu puteau sa refuze si l-au insotit pe filantropul Calistrat Linte la o pizzerie din centrul urbei. Cu totii luara loc la o masa mai acatarii de langa fereastra. De ei s-a apropiat o fetiscana cu picioarele lungi si fustita scurta: „Va ascult”!

– Dragii mei, comandati ce va doreste stomacul, Calistrat Linte face cinste. Ca sa nu intind vorba, au servit prietenii nostri ce au dorit si cat au dorit. La sfarsit, fetiscana cu picioarele lungi si fustita scurta le intinde o farfurioara cu bonul respectiv. Suma era destul de maricica. „Nicio problema, Calistrat Linte face cinste”. Asadar, eroul nostru isi scoate mandru cardul din buzunarul hainei si-l intinde fetiscanei cu picioarele lungi si fustita scurta. Fetiscana, adica chelnerita, lua cardul si disparu un timp, dar, la intoarcere, i-a reprosat:

– Pe card v-au ramas foarte putini bani, nu va ajunge sa achitati ceea ce ati consumat.
– Cum asa? se mira Calistrat Linte. Doar eu primesc salariul direct pe card.
– O fi, dar nu va ajunge sa achitati masa comandata. Trebuie sa va alimentati cardul.

Asa s-a intamplat ca invitatii lui Calistrat Linte au fost nevoiti sa-si goleasca portmoneele, punand mana de la mana, ca sa achite masa si sa iasa basma curata. Cat il priveste pe Calistrat Linte, care crezuse ca-i un sac fara fund cardul sau bancar, din acea seara, a incetat sa mai faca cumparaturi cu ajutorul cardului. Il folosea doar la sustragerea unei sume de bani necesari de la bancomat.

– Chiar de-i card, n-o sa ma pacaleasca pe mine, a conchis Calistrat Linte. O sa-l bag in bancomat pana se va face ferfenita, caci ce-i in mana nu-i minciuna!