Fie aclamata, fie huiduita, venirea lui Traian Basecu la Chisinau le-a picat multora la tanc. Ce-i drept, unora le pica la tanc si chemarile la Procuratura, cand presa ti-e asigurata in corpore chiar daca nu scoti decat un „fas”.
Miercuri, bunaoara, s-a produs deputatul-antropolog Mark Tkaciuk. Gelos, se pare, pe faptul ca jurnalistii vor da si altceva decat imagini cu „eminenta-i cenusie”, el a decis sa arunce putina cenusa pe cel care-l eclipsa. „Infractorul se intoarce la locul faptei”, a declarat el despre vizita lui Basescu, punand in aceeasi oala 7 aprilie, actuala Putere si nu mai stiu care declaratii anterioare ale presedintelui roman. Dar cum sa taci, cand o zi mai devreme, din pragul aceleiasi Procuraturi, cu voce de profet si cu fata de martir, sefu’ spunea ca venirea lui Basescu nu e „deloc oportuna si la timp”, cand „in tara avem o situatie de asa natura, incat nu trebuie sa fie chemati oaspetii in ospetie”. Si cum sa nu ataci, cand stii ca la victoria sefului din 2005 a pus si „prietenul Traian” umarul? Desi, poate, atunci cu atat mai mult era „deloc oportun” si „o situatie de asa natura, incat nu trebuie sa fie chemati oaspetii in ospetie”. Asadar, ataci, pentru ca daca taci, trebuie si „buna ziua” sa-i dai, si mana sa i-o strangi, si, la o adica, si alinarea in bratele Patriarhului Kirill s-o amani…
Din fericire (repet), asemenea declaratii sunt simple „fas”-uri, emise de niste „falsi amici”, daca ar fi sa-l citez pe un mai vechi personaj politic. Acum, ma intreb daca Traian Basescu va sti sa nu se ataseze de alti, noi amici, carora sa le ofere „personal” umarul? E mai bine sa ajute, pur si simplu, Moldova.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
