Timpul.md

Opinii & Editoriale 12 Iunie 2009 | 11:00

Iepurele Lupu sau Basarabia are nevoie de caractere

Motto:
A venit un lup din crang
Si umbla prin sat sa fure
Si sa duca in padure pe copiii care plang…

(Gh. Cosbuc)

Am urmarit foarte atent ce s-a vorbit despre plecarea lui Lupu din PCRM, si nu pentru ca m-ar fi interesat fenomenul Lupu, care intr-adevar exista, ci pentru ca m-a interesat fenomenul noi, cei care suntem consumatori de asemenea fenomene.

Asadar, sa pornim de la Declaratia lui Lupu.

O, cat e de naivi suntem, si cat de vulnerabili la mizeriile politice moldovenesti! Am constatat inca o data ca noi, cei care ne consideram „oameni de buna credinta”, avem un fel de o slabiciune pentru tradatori, pentru fel de fel de deseuri umane care se recicleaza in numele „statalitatii”! Ca sa ne/le justificam, facem trimitere la Biblie, invocam pilda celui de al doilea obraz. Intr-un cuvant, iertam.

Nu merg impotriva iertarii, motorul moral al supravietuirii noastre, fac o precizare insa: iertam, dar nu uitam. Tragedia noastra, a basarabenilor, nu e in aceea ca iertam, dar in aceea ca uitam si facem eroi, martiri din fel de fel lepadaturi, iar cateodata - din calaii nostri.

Statul R. Moldova a fost creat de oameni cu caracter, dar va fi ingropat de oamenii fara caracter. Astazi acest stat supravietuieste gratie caracterului Voronin. Si caracterului Rosca. Fara Voronin si Rosca aceasta frunza galbena - R. Moldova - demult ar fi cazut si ar fi putrezit in toamna patriotismului electoral al moldovenilor…

Asadar, sa vorbim despre caracter. Regele Carol, neamtul adus sa faca statul roman, cand s-a lovit de realitatile „Romaniei eterne”, a spus o vorba: nu avem nevoie de oameni, ci de caractere.

Nu stiu daca Lupu este un om destept. Dar stiu ca e un fricos. Un las. Un profitor. Un oportunist. Un conjuncturist. Va amintiti cum acest om „inalt, frumos si destept” isi batea joc de deputatii din Opozitie, cum le inchidea microfoanele? Pana o sa va amintiti, va invit sa parcurgem Declaratia lui Lupu. Citez: „De aproape doua luni de zile intreaga societate a R. Moldova se afla intr-o situatie dificila, dureroasa, caracterizata prin sperante si dezamagiri”. Ei da?! Doar „de aproape doua luni”? Adica, de atunci de cand nu i s-a oferit dlui Lupu functia de presedinte? Citez mai departe: „Ma refer la un sir de actiuni constiente si bine gandite in scopul polarizarii extreme a clasei politice si ca urmare a dezbinarii societatii”. De ce oare il deranjeaza atat de mult polarizarea, adica faptul ca moldovenii, in sfarsit, au inceput sa inteleaga si sa aleaga? Si inca un citat: „Ma intreb - oare aceasta dezbinare, etichetare cu „comunisti” si „liberali”, „ai nostri” si „ai vostri” si „ai lor” si este interesul national? Corespunde vointei si optiunii intregii societati?”. De cand Lupu se intreaba - de cand Voronin nu l-a propus la functia de presedinte al RM? Dupa acest „ma intreb”, eu nu ma mai intreb nimic.

…In ce, asadar, consta gestul eroic al lui Lupu?..

Nu-mi face nicio placere sa inchei cu un citat din Voronin, dar nu pot lipsi cititorul de aceasta placere. Fiind intrebat de ce Lupu a parasit PCRM, batranul dictator a replicat: „Intrebarea trebuie formulata un pic altfel: de ce a intrat in partid, care sunt au fost scopurile lui?”.
 

P.S. Apropo, poezia lui Cosbuc e extraordinara si a educat in Basarabia multe caractere.

George Cosbuc
(1866 – 1918)
A venit un lup din crang
Si-alerga prin sat sa fure
Si sa duca in padure
Pe copiii care plang.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu c-o nuia:
„Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace”.
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea.

Ieri pe drum un om sarac
Intreba pe la vecine:
„Poarta-se copiii bine?
Daca nu, sa-i var in sac!”
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu si i-am spus:
„Puiul meu e bun si tace,
Nu ti-l dau si du-te-n pace!
Esti sarac, dar n-am ce-ti face!
Du-te, du-te!” si s-a dus.

Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valva mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat:
„N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul!
Pleaca-n sat, ca-i mare satul,
Pleaca, pleaca!” si-a plecat.



 

  • Un articol de:

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus