Timpul.md

Actualitate 25 August 2017 | 12:10

Imigranţii ilegali iau cu asalt frontierele României: de ce este Marea Neagră călcâiul lui Ahile al Europei

Poliţiştii de frontieră au prins la Marea Neagră două grupuri de migranţi care veneau din Turcia Alertă la frontiere! Refugiaţii au luat cu asalt graniţele României, în speranţa că pot ajunge în Vestul Europei. Descurajaţi de gardurile ridicate la frontiera sârbo-maghiară, imigranţii caută rute alternative. „Călcâiul lui Ahile” ar putea fi Marea Neagră, atrag atenţia specialiştii, mai ales că refugiaţii au început deja să încerce această rută. 

Imigranţii iau cu asalt frontierele României. Numărul refugiaţilor care au încercat să treacă ilegal frontierele României din ianuarie până în prezent a depăşit cu circa 80% numărul total al migranţilor prinşi la graniţă anul trecut. Cifrele îngrijorează autorităţile, care se aşteaptă în continuare la un aflux masiv de refugiaţi. Cele mai multe cazuri de trecere ilegală a frontierei de către migranţi au fost înregistrate în zona de sud-vest a ţării, la frontiera cu Serbia. „De la începutul acestui an s-a constatat o creştere a numărului migranţi la frontiera cu Serbia, comparativ cu anul trecut, fapt pentru care supravegherea graniţei în acea zonă a fost întărită”, a explicat, pentru „Adevărul”, comisar-şef de poliţie Fabian Bădilă, şeful Centrului de Informare şi Relaţii Publice, din cadrul Poliţiei de Frontieră.

Mai puţin obişnuit este însă modul în care două grupuri mari de refugiaţi au încercat, în ultima perioadă să ajungă în România: pe Marea Neagră. Acest lucru conturează o posibilă rută alternativă a traficanţilor de migranţi la cele ”clasice”, susţin specialiştii.

De cinci ori mai mulţi refugiaţi

În primele şase luni ale anului 2017, poliţiştii de frontieră au capturat 2.474 migranţi care au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 1.437 pe sensul de intrare în ţară şi 1.037 pe sensul de ieşire din ţară. Spre comparaţie, anul trecut, în aceeaşi perioadă, au fost depistaţi doar 507 cetăţeni străini - 374 pe sensul de intrare şi 133 pe sensul de ieşire. În total, anul acesta au fost prinse 353 de grupuri de migranţi, în care au fost identificaţi 134 de traficanţi, iar printre aceştia s-au numărat şi 24 de cetăţeni români. În ceea ce priveşte naţionalitatea migranţilor, aceştia provin din Irak, Siria, Pakistan, Afganistan, Iran, Turcia, India, Kosovo, Bangladesh şi Palestina.

Acordul de readmisie nu e mereu o soluţie

Deşi România are încheiate acorduri de readmisie cu toate statele vecine, nu întotdeauna poate întoarce migranţii în ţara din care au venit. Dacă refugiaţii solicită azil, autorităţile române sunt obligate de legislaţia internaţională să-i preia în custodie şi să le analizeze cererile. „În cazurile persoanelor depistate în timp ce încearcă să intre ilegal în România, poliţiştii de frontieră demarează procedura de punere în aplicare a protocoalelor şi acordurilor de readmisie încheiate cu ţările vecine, dar numai în cazurile în care acestea nu solicită azil”, a explicat comisar-şef Fabian Bădilă. Poliţia de Frontieră a reţinut numeroase grupuri de refugiaţi în zona de sud-vest, la graniţa cu Serbia, dar se conturează şi o rută alternativă a migranţilor, prin Marea Neagră. 

Marea Neagră, călcâiul lui Ahile

Specialiştii spun că, deşi ruta Mării Negre este una grea şi periculoasă din cauza condiţiilor meteo des schimbătoare şi a apei foarte reci, dar şi a numeroaselor sisteme de monitorizare militare, mult îmbunătăţite în urca conflictului din Crimeea, nu este exclus ca imigranţii să încerce mai des să penetreze graniţele pe aici. „Într-adevăr, suntem pe o rută secundară. Numai că, din nefericire, evoluţia situaţiei din teren permite estimarea apariţiei unor oarece probleme. În primul rând, evident, deoarece, pe zi ce trece, sunt închise sau se încearcă închiderea lor cât se poate de ermetic, cu unităţi de poliţie şi armată, dar şi cu garduri de portecţie, a rutelor tradiţionale şi mai ales a celei care ne interesează în mod deosebit, ruta Balcanică: Turcia-Grecia-Macedonia-Serbia-Ungaria. Ceea ce presupune, în condiţiile în care exodul de la sursă nu a diminuat şi nici nu dă semne să se reducă în perioada imediat următoare, că ruta principală de tranzit prin Balcani se va „sparge“ în mai multe linii, deplasându-se spre cele două drumuri secundare rămase ca mari opţiuni posibile”, a explicat analistul Cristian Unteanu. Potrivit acestuia, se conturează deja două rute pe Marea Neagră folosite de imigranţi. Prima ar pleca direct din porturile turceşti înspre Bulgaria şi România, folosind în primul rând modul clasic de transport, adică ambarcaţiuni mici pescăreşti supra-aglomerate şi pe care traficanţii, în momentul apropierii navelor de patrulare, le sabordează, obligând autorităţile, conform dreptului internaţional al mării, la salvarea tuturor pasagerilor.

A doua rută pleacă tot din Turcia, prin estul Mării Negre şi apoi prin Ucraina sau Federaţia Rusă pentru a atinge ţările scandinave, folosind iarăşi rute tradiţionale ale traficanţilor, utilizând călăuze din Cecenia sau Daghestan.

Rutele către Europa de Vest

Potrivit specialiştilor Poliţiei de Frontieră, România se află în calea a trei rute de migraţie către Europa de Vest: frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova, pe ruta estică de migraţie, graniţa cu Serbia, pe ruta de migraţie a Balcanilor de Vest şi ruta terestră est-mediteraneană, la graniţa cu Bulgaria. La frontiera de la Dunăre, imigranţii încearcă să forţeze graniţa chiar prin punctele vamale. Prin punctele de frontieră cu Bulgaria, cea mai folosită metodă este ascunderea în tiruri turceşti încărcate cu legume, cărbuni, haine, piese auto sau electronice. De multe ori, imigranţii sunt ascunşi în camioane chiar de către şoferi. Alţii imigranţi încearcă să înşele vigilenţa poliţiştilor de frontieră folosind documente false sau falsificate. Unii dintre aceştia au fost prinşi inclusiv pe Aeroportul Otopeni.

Cei mai mulţi imigranţi însă încearcă să intre în România din Serbia şi Ungaria, pe frontiera „verde”. Exodul refugiaţilor Garda de Coastă a interceptat, la sfârşitul săptămânii trecute, cu ajutorul Sistemului Integrat de Supraveghere la Marea Neagră - SCOMAR, un pescador, pe direcţia municipiului Mangalia, la bordul căruia se aflau zeci de migranţi. Poliţiştii de frontieră români au stabilit că este vorba despre 70 de persoane, între care 23 de copii, care intenţionau să ajungă ilegal în România. Cu doar câteva zile înainte, pe 13 august, poliţiştii de frontieră capturaseră o altă barcă suspectă în Marea Neagră, pe care au escortat-o la sediul Grupului de Nave Mangalia. Pe ambarcaţiunea „Emek 1”, condusă de cetăţeanul cipriot Petros P (41de ani), ajutat de cetăţeanul bulgar Petar S (48 de ani), se afla un grup de 69 de imigranţi. Barca plecase în data de 11 august 2017 dintr-un port situat pe coastele Turciei. Rutele terestre sunt totuşi preferate de reţelele de traficanţi.

Ultimele două grupuri cu un total de 17 persoane, între care şase minori au fost oprite chiar miercuri dimineaţă de către poliţişti în apropierea localităţii Cenad, la graniţa cu Ungaria. Toţi sunt cetăţeni din Siria, Irak, Pakistan şi Turcia, solicitanţi de azil în ţara noastră, şi încercau să treacă ilegal frontiera pentru a ajunge într-un stat din vestul Europei. În weekend, alţi 25 de imigranţi sirieni (21 de adulţi şi patru copii) au fost depistaţi de poliţiştii de frontieră constănţeni. Aceştia au fost ajutaţi de trei călăuze bulgare, care ar fi trebuit să îi transporte până la Bucureşti. Migranţii au fost trecuţi peste graniţă cu ajutorul a două autoturisme de teren, interceptate însă de poliţiştii de frontieră de la Negru Vodă şi de la Sectorul PF Băneasa. Şi tot în weekend, poliţiştii de frontieră de la Nădlac, judeţul Arad, au depistat, în trei taxiuri, 15 migranţi - şase adulţi şi nouă copii - din Irak şi Afganistan, solicitanţi de azil în România, care intenţionau să treacă ilegal frontiera spre Ungaria.

Adevărul.md

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus