Timpul.md

Social 8 August 2017 | 23:30

Incinerarea, o soluţie pentru cimitirele pline?

În R. Moldova, practica incinerării nu este prea răspândită. Totuşi, agenţiile de servicii funerare din capitală oferă această posibilitate persoanelor decedate. 

„Avem circa 20 de comenzi pe an. Până astăzi, comenzile au venit doar din Chişinău”, ne spune directorul unei agenţii de servicii funerare, care are un contract oficial în acest sens cu un crematoriu din Odesa. Morţii aduşi din Moldova sunt incineraţi peste rând. Pentru ucraineni procesul durează trei zile.

În ziua incinerării, corpul neînsufleţit, însoţit de rude şi prieteni, e transportat la Odesa. Transportul funerar intră pe teritoriul crematoriului în primele ore ale dimineţii, iar pe la patru-cinci după amiază urna cu cenuşă e livrată la Chişinău. De altfel, acest ritual poate fi efectuat şi în absenţa rudelor decedatului, cu prezentarea unei procuri. „Pentru pregătirea actelor necesare e nevoie de o perioadă cuprinsă între o zi şi o săptămână. Acest lucru depinde de motivul decesului. Dacă e vorba de moarte firească - adică, omul a fost bolnav sau bătrân -, e nevoie de un certificat de la medic şi pregătirea durează o zi. Dar dacă persoana a decedat într-un accident rutier ori în circumstanţe suspecte, aşteptăm permisiunea Procuraturii, atunci când sunt încheiate procedurile penale. Vorba e că, în cazul înhumării, procurorii mai pot reveni la cercetarea trupului, dar după incinerare acest lucru este, evident, imposibil”, ne-a spus directorul Agenţiei SC „Ritus-AV” SRL, Nicolai Jelezoglo.

L-am întrebat pe directorul agenţiei dacă ritualul incinerării depinde de religia de care aparţine omul. „Acest ritual nu ţine de o anumită religie. Mai curând e vorba de o stare de spirit a acestor persoane. Nu ştiu cum să explic acest lucru: poate cel care a trecut în nefiinţă a vrut să fie incinerat sau aceasta a fost alegerea rudelor, care vor să emigreze şi să ia cu sine cenuşa celui drag”, adaugă Nicolae Jelezoglo.

Procesul durează câteva ore

Procesul de incinerare durează câteva ore. „Clientul primeşte toată informaţia despre proces şi documentele pe care trebuie să le pregătească. Apoi acestea sunt traduse prin notar în limba rusă. E nevoie de certificatul de deces şi de cel sanitar, care demonstrează că decedatul nu a fost bolnav de ciumă, holeră sau alte infecţii periculoase. Când avem certificatele, sunăm seara la Odesa şi le spunem să ne lase un cuptor pentru a doua zi. După miezul nopţii, pornim din Chişinău”, explică dl Jelezoglo. Urna mortuară este sigilată la crematoriu, iar împreună cu ea se eliberează şi un act în care este menţionată data şi locul unde persoana a fost incinerată.


Cuptor

Acum două săptămâni, în crematoriul din Odesa a fost incinerat un cetăţean de origine americană. Corpul neînsufleţit al acestuia a fost găsit recent într-o pădure din raionul Străşeni. S-a constatat că el a murit în luna mai, după un atac de cord. În acest caz, pregătirea documentelor a durat mai mult timp decât de obicei, pentru că era nevoie şi de permisiunea Ambasadei Statelor Unite la Chişinău. Soţia bărbatului va pleca cu urna mortuară în SUA pentru că este stabilită cu traiul acolo.

Arderea trupului costă 7000 de lei

Serviciile de incinerare costă circa 400 de euro. În preţ sunt incluse perfectarea tuturor actelor necesare pentru trecerea frontierei, cel mai ieftin sicriu pentru transportarea decedatului, costurile de transport, incinerarea propriu-zisă şi urna mortuară. Preţul stabilit de crematoriu e de 850 de grivne (1235 de lei). Cetăţenii RM însă plătesc mai mult pentru a putea lua urna în aceeaşi zi. Totuşi, angajaţii crematoriului din Odesa eliberează bonul de casă pentru suma de 850 de grivne.

Ce spune Biserica?

Biserica Ortodoxă consideră că practica incinerării este un păcat. „Omul trebuie să fie înmormântat cu toate organele sale, aşa cum l-a dat Dumnezeu. Într-adevăr, noi avem cel mai mare cimitir din Europa şi e bine să nu ne împrăştiem prin morminte pe teritoriul republicii. O soluţie ar putea fi cavourile de familie”, crede parohul Bisericii „Sf. Teodora de la Sihla”, protoiereul Ioan Ciuntu. „E firesc ca osemintele să se odihnească în cimitirul veşniciei, unde vin rudele, fac pomenirea la Paştele Blajinilor, de ziua morţii”, a adăugat preotul, menţionând că practicile incinerării sunt rămăşiţele ateismului. Biserica Catolică, dimpotrivă, permite arderea trupului. „Biserica Catolică respectă libertatea persoanei şi, dacă cineva alege să fie incinerat, atunci se acceptă această dorinţă - însă nu se propune”, ne-a spus părintele diacon Vasile Cohanovschi al Episcopiei romano-catolice din Chişinău.

Incinerarea este procesul de ardere a trupului înainte de înmormântare. Adepţii ei îşi argumentează decizia prin faptul că urnele mortuare ocupă mai puţin loc în cimitire şi pot fi îngropate în locul unde există deja un mormânt. Este văzută ca o soluţie optimă şi în cazul transportării corpului neînsufleţit la distanţe mari. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus