Iniţiativa lui Igor Dodon ce poate provoca o gaură de câteva miliarde de lei în bugetul statului

„În scopul sporirii nivelului protecției sociale a cetățenilor noștri, dar și pentru a impulsiona dezvoltarea economică a țării, am lansat un set de inițiative legislative cu caracter social-economic …Acest set de inițiative a fost elaborat și cu contribuția Consiliului Economic de pe lângă Președinte, dar și în rezultatul multiplelor întrevederi cu reprezentanții mediului de afaceri", anunţa la mijlocul lunii septembrie şeful statului.

O competiție dintre Guvern, Parlament și Președinție

Multe din aceste inițiative au fost calificate drept populiste, dar ele se înscriu în competiția dintre Guvern, Parlament și Președinție de a arăta şi demonstra "grija față de nevoile populației și mediului de afaceri".

Astfel, anterior premierul Pavel Filip și-a exprimat regretul în legătură cu tărăgănarea unor reforme importante, cauzate de nepromulgarea unui set de legi de către șeful statului.

Totodată o parte din acest set de inițiative legislative promovate de Dodon, a fost analizat pe larg de Mold-Street. 

Cota zero la impozitul pe venitul reinvestit, pierderi anuale de 1,6 miliarde lei

Totodată şi Ministerul Finanţelor a elaborat un aviz negativ la aceste iniţiative, care urmează să fie adoptat de către Guvern pe motiv că "vor avea ca efect creșterea semnificativă a deficitului bugetar, iar măsurile compensatorii nu asigură venituri substanțiale care să acopere pierderile bugetare generate de anumite prevederi propuse. 

Cu referire la propunerile de măsuri privind aplicarea cotei zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice pentru profitul reinvestit, Ministerul Finanţelor susţine că în regiune, Republica Moldova deține şi aşa una din cele mai mici cote de impozitare (12%), după Bulgaria (10%), alte țări având o cotă de impozitare superioară celei din Moldova: România (16%), Ucraina (18%), Rusia (20%), Slovenia (19%) etc.

Totodată Ministerul precizează că este o facilitate fiscală, iar acestea de regulă vin "să stimuleze, pe o perioadă determinată, o ramură sau un anumit domeniu al economiei", în timp ce facilitatea respectivă propusă de Dodon, "este destinată susținerii tuturor agenților economici, indiferent de situația economico-financiară și de domeniul de activitate".

De asemenea, măsura dată va avea ca efect diminuarea semnificativă a veniturilor bugetare, pierderile constituind aproximativ 1,6 miliarde lei, estimează autorii.

Discriminarea băncilor şi stimularea economiei tenebre

Referitor la propunerea privind introducerea cotei de impozitare de 36% din veniturile obținute din diferența de curs valutar pentru băncile comerciale, Ministerul Finanţelor afirmă că măsura respectivă "este una discriminatorie și limitatoare".

"Ea ar putea avea un efect neprevăzut pentru sectorul financiar-bancar, din motiv că limitează băncile comerciale în prestarea serviciilor de schimb valutar în defavoarea caselor de schimb, cele din urmă fiind avantajate. Mecanismul de formare a prețului valutei este fundamentat pe libera fluctuație în baza cererii și ofertei. Astfel, impunerea măsurilor respective va crea distorsiuni pe piața valutară soldate cu incapacitatea instituțiilor de a absorbi sau injecta valută în economie. Totodată, o asemenea normă ar putea încuraja trecerea operațiunilor de schimb valutar în sectorul economiei tenebre, având drept consecinţe diminuarea bazei impozabile și crearea presiunilor adiționale asupra sectorului finanțelor publice", se arată în proiectul de aviz al Guvernului, scrie  mold-street.com

De menționat că veniturile obținute din diferența de curs valutar sunt generate de reevaluarea zilnică a valutei străine aflate pe conturile băncii și ale clienţilor, precum și din vânzarea/procurarea valutei străine în numerar în bancă și în punctele de schimb valutar ale băncii. Aplicarea cotei de impozit în mărime de 36% din veniturile obținute din diferența de curs valutar va pune băncile în situația de a crește ratele de schimb pentru a păstra venitul planificat.

Impozitarea veniturilor de la valorile mobiliare de stat

Referitor la propunerea de impozitare a veniturilor de la valorile mobiliare de stat (VMS), care nu au fost niciodată impozitate, aceasta va avea drept rezultat majorarea ratelor dobânzii la aceste instrumente financiare în mărimea impozitului care urmează a fi aplicat, iar, în consecință, majorarea cheltuielilor bugetare pentru serviciul datoriei de stat interne

Aceasta s-a majorat în ultimii doi ani de aproape trei ori şi constituie în prezent circa 22 de miliarde de lei.

Amintim că ratele dobânzii la VMS servesc drept referință (benchmark) pentru diverse autorități publice centrale și locale sau entități de interes public în luarea unor decizii privind contractarea de împrumuturi, plasarea mijloacelor bănești disponibile la depozite, emisiunea de valori mobiliare etc.

Citiți continuarea pe  mold-street.com