Timpul.md

Culinar.md 8 Mai 2021 | 06:46

Lactatele - pericol sau nu pentru sănătatea noastră?

Zvonurile că lactatele sunt periculoase sau că produc cancer vin în contradicţie cu opinia medicilor care susţin că este obligatoriu să consumăm zilnic lactate.

Înainte de a elimina ceva din alimentaţie ar fi bine să ştim cât de benefic este pentru sănătatea noastră.

Calitatea laptelui derivă din compoziţia chimică, dependentă la rândul ei de specia animalului de la care provine, de hrana consumată, de starea de sănătate a acestuia. Mai intervin şi factorii legaţi de prelucrarea şi procesarea laptelui.

Pericolele din lapte

„Principala problemă este că lactatele produc un mucus care conduce la inflamaţie, iar inflamaţia produce boala degenerativă şi neoplazie (cancer). Laptele are două mari componente: lactoza (zahărul) şi caseina (proteina). În cazul laptelui de vacă, aceste cantităţi sunt de 30 de ori mai mari decât necesarul uman. În perioada prepubertară, până pe la opt-nouă ani, organismul acceptă cele două substanţe şi de aceea le putem da copiilor lapte de vacă, iar ei cresc fără probleme. Riscul consumului de lapte dulce la maturitate este dat de faptul că proteina din lapte rămâne nemodificată şi se depune în corp, ducând mai târziu la apariţia bolilor degenerative. Prin urmare, laptele nu este o sursă de boală imediată. Poate fi consumat fermentat (sub formă de iaurt, sana, chefir) fără probleme, deoarece lactoza şi caseina dispar, trecând în acidul lactic, o substanţă care nu este nocivă şi se elimină. Se recomandă forma fermentată, dar nu cu fructe sau musli, deoarece au adaos de zahăr”, spune Lygia Alexandrescu, nutriţionist şi lector universitar.

Sursă de alergii?

„Laptele de la vacile aflate în tratament cu antibiotice nu trebuie colectat şi prelucrat. Aceste antibiotice introduse în organismul uman modifică flora normală a tractului digestiv şi induc rezistenţă microbiană la antibiotice.

Lactoza necesită, pentru digestie, o enzimă numită lactază, secretată de tubul digestiv. Există situaţii (unele persoane vârstnice sau o convalescenţă la copii), în care apare tranzitoriu această intoleranţă şi laptele provoacă diaree, balonare, dureri abdominale. Produsele proaspete fermentate (iaurtul, chefirul) şi brânzeturile conţin cantităţi mai mici de lactoză şi pot fi consumate fără probleme.

Avantaje/Dezavantaje

Cu cât sunt mai procesate (au multă sare şi grăsime), cu atât se îndepărtează de formula necesară organismului şi nu sunt recomandate. Există, fără îndoială, atuuri sau defecte ale diverselor produse lactate, cum ar fi:

● Iaurtul natural, cu culturi probiotice, este un aliment-medicament pentru flora tractului digestiv. Atenţie! Nu trebuie să conţină adaosuri de fructe, arome, coloranţi, zahăr sau lapte praf.

● Urda este aproape complet lipsită de caseină, proteina majoritară, greu digerabilă. Conţine în schimb alte proteine bogate în aminoacizi care intră în compoziţia fibrelor musculare, astfel încât constituie o sursă excelentă pentru formarea masei musculare. Ea are şi o cantitate mică de grăsimi, ceea ce o recomandă pentru menţinerea/scăderea greutăţii corporale.

● Brânzeturile topite sunt un fel de junk-food, întrucât conţin săruri de topire, fosfaţi şi citraţi care împiedică fixarea calciului în oase. Ele nu ar trebui consumate deloc.

● Brânza proaspătă, caşul, este recomandat în cantităţi moderate. Fiind un aliment foarte bogat caloric şi extrem de gustos, poate deveni o sursă de îngrăşare.

● Brânzeturile cu mucegai, caşcavalul, feta, brânza de burduf, telemeaua sunt brânzeturi fermentate, au sare, de aceea necesită o digestie îndelungată şi produc colesterol. Sunt foarte bogate în grăsimi şi trebuie consumate în cantităţi mici.

● Cremele de brânză tartinabile sunt adesea „îmbogăţite” cu foarte mulţi aditivi, nefiind recomandate.

● Untul are o proporţie echilibrată de acizi graşi esenţiali Ω6:Ω3 de 3:1, fiind o sursă excelentă de grăsimi, vitamine liposolubile şi minerale. Este adevărat că are un conţinut ridicat de acizi graşi saturaţi, dar conţine, de asemenea, şi acizi graşi mononesaturaţi, precum şi lecitină, care împiedică depunerea grăsimii în artere. Copiii, în special, ar trebui să consume 20-40 g unt pe zi, mai ales în perioada de formare a sistemului nervos central, până la trei ani, dar şi în perioada şcolară. În niciun caz nu trebuie înlocuit cu margarină.

● Laptele UHT este un lapte pasteurizat excesiv care nu necesită refrigerare decât după deschidere. Practic, şase luni poate sta pe raft, pentru că proteinele şi calciul rămân nemodificate, sau modificate în proporţie de 10%, având însă valoare nutritivă. Dispar, în schimb, anumite enzime (fermenţi) care în laptele uşor pasteurizat rămân. Medicii recomandă pentru consum laptele cu termenul de valabilitate cel mai mic.

Sursa: Timpul Suplimentul Femeia

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus