TRĂSNEA&K°club

Muscatura slugii

Jurnalistul „independent” Dinu Mihail, care a raspuns tot timpul „prezent” ori de cate ori Voronin isi striga lista cu trompetistii palatului, a spus niste ineptii care l-ar face invidios chiar si pe Mihai Contiu, lider incontestabil in materia data. Iata ce debiteaza „independentul” in cotidianul „Moldova Suverana”: „Pe timpul tarilor, taranul moldovean a beneficiat si de stabilitate, si de o relativa bunastare…

Cea mai prielnica perioada pentru omul muncii din Basarabia a fost cea cuprinsa intre anii 1812-1918. Pana la anexare, Moldova era un stat fara caini de paza, era o poarta pe care orice nepoftit o putea deschide cu cizmele murdare de noroiul gandurilor ascunse. Nu tipa in „trei culori cunosc pe lume”: cauta, natiune, citeste, studiaza si vei vedea ca am perfecta dreptate!”.

Noi am cautat, am citit si am studiat. Am ajuns la concluzia ca el are perfecta dreptate doar intr-un singur lucru. Adevarat: pana la anexare, Moldova nu prea avea „caini de paza”, in schimb avea multi oameni de valoare. Pe parcurs, datele s-au inversat – ocupantul a redus numarul oamenilor si l-a marit pe cel al cainilor. Astazi, fiecare coada de topor comunista are in preajma cate o haita intreaga de caini… de paza, evident. Pacat ca „independentul” ne-a cerut doar noua sa studiem problema si nu a incercat si el sa se documenteze.

Daca o facea, ar fi vazut tabloul real al „bunastarii” basarabenilor sub dominatia ruseasca. Iata, bunaoara, ce spun oamenii vremii. Nu cei care tipa „trei culori cunosc pe lume”, ci etnicii rusi: „Aici (in Basarabia – n.n.) este o regiune barbara, unde oamenii fara vina sunt inabusiti in inchisori, pradati, batuti si arsi” (Generalul Longhinov, 1824); „La sfarsitul anului 1812, a inceput emigratia basarabenilor in Principatul Moldovei.

Majoritatea celor care-si paraseau locul de trai erau tarani: ei isi urcau in graba boccelele in carute si se indreptau spre Prut, ca sa treaca pe malul drept, ramas sub suzeranitatea luminatei Porti. Acest exod se explica mai degraba prin faptul ca starea populatiei din precedentii ani de ocupatie militara era extrem de apasatoare din cauza birurilor nenumarate si, se prea poate, din cauza ca poporul a incetat sa creada ca administratia noastra e in stare sa-i imputineze durerile (L. A. Casso); In 1817-1818, numai din tinutul Greceni au fugit peste Prut 1000 de familii” (P. I. Batiuskov, istoric rus); „Spre cea mai extrema durere, sunt informat in mod absolut sigur ca toate nazuintele mele nu sunt realizate si ca dezordinea – mai cu seama de la un timp incoace – a ajuns pana la ultimul grad, din care cauza multe familii nevinovate ale celor mai supusi sateni, parasind vetrele lor, cauta adapost peste frontiera noastra” (Din rescriptul tarului Alexandru I, de la 1 aprilie 1816); „?aranii, nemaifiind in stare a suporta birurile grele si taxele ilegale la care sunt supusi, sunt siliti sa-si paraseasca vetrele si sa fuga peste Prut, pentru a se aseza acolo” (A. Baikov, functionar la Ministerul de Externe din Petersburg, trimis de guvernul rus pentru inspectarea Basarabiei in 1813); „Nu poti spune ca bunastarea locuitorilor a sporit. Din contra, cand, in 1806, armatele noastre au ocupat Basarabia, regiunea se afla intr-o stare mai prospera” (A. Storojenko, istoric rus, 1829); „Treceau anii. Si principatele, si Basarabia iarasi au vazut armatele rusesti, iarasi plangeau locuitorii si gemea tara, si pamantul se cutremura sub tropotul calcaielor grele ale strainilor. Ocupatia a avut consecinte grozave pentru romani” (Prof. Boretki)…

Lista cu marturii poate continua la nesfarsit. Dar iata ce a spus referitor la perioada data Karl Marx: „Au avut loc excese groaznice. Contributii de tot felul in produse, furaje, vite, corvezi, hotii, omoruri etc. Barbati si femei au fost inhamati la care cu vizitii cazaci, care nu-si crutau nici bata, nici varful lancii lor. Peste 30.000 de romani fura smulsi de la munca campului, pentru a servi ca animale de tractiune. Haosul si jaful adusesera foametea, ciuma etc. Din momentul intrarii lor in Principate, rusii pusesera mana pe administratia tarii! …Poporul roman continua sa fie apasat de jugul unei claci din cale-afara de impovaratoare, asa cum numai rusii o puteau organiza”… Si toate acestea, in mintea demagogului nostru „independent” se numesc „stabilitate” si „relativa bunastare”. Scriitorul american Tennessee Williams ne atentiona: „Singurul lucru mai rau decat un mincinos este un mincinos ipocrit”.

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.