Timpul.md

Social 6 Iunie 2012 | 05:49

Ploile artificiale ne-ar putea salva de secetă

Meteorologii prognozează că anul 2012 va fi unul secetos.

Astfel, agricultorilor moldoveni le rămâne să aleagă una din două - fie să achiziţioneze sisteme de irigare performante, fie să se roage la Dumnezeu să le dea ploaie. Specialiştii însă mai au o variantă: crearea artificială a precipitaţiilor. Potrivit lor, ploaia artificială ne-ar costa mai ieftin decât irigarea propriu-zisă.

În 2004, în R. Moldova a existat un proiect de creştere artificială a precipitaţilor prin metoda însămânţării norului cu un agent reactiv special. Potrivit acestui proiect, în perioada 1985 – 1990, în R. Moldova s-au efectuat experimente de influenţare activă asupra norilor cu scopul de a mări cantitatea de precipitaţii pe timp de vară şi iarnă. Astfel, pe timp de iarnă era utilizată metoda de influenţare cu ajutorul avioanelor, iar vara erau folosite rachete antigrindină. Pentru a cădea precipitaţii în lunile reci ale anului, trebuiau însămânţaţi norii stratiformi, iar în cele calde – norii cumulus. Potrivit directorului Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra proceselor Hidrometeorologice, Ion Garaba, condiţiile climaterice ale R. Moldova sunt suficient de promiţătoare pentru aceste lucrări. „Cantitatea de precipitaţi căzute într-o lună poate fi mărită cu până la 25% în timpul verii şi 20 la sută – iarna. În proiect se mai menţiona că metoda creşterii artificiale a precipitaţilor va duce la „majorarea roadelor culturilor agricole şi micşorarea influenţei perioadelor secetoase”. Potrivit cercetărilor, utilizarea acestei tehnologii permite creşterea cantităţii de precipitaţii de 1,5-2 ori.

„Apa de ploaie este mai ieftină”

Potrivit cercetărilor, costul unei tone de apă, rezultată din procesul de influenţă activă asupra norilor nu este mai mare de 0,3 cenţi-dolari. Aceasta înseamnă că pentru lucrările de majorare artificială a precipitaţilor pe teritoriul R. Moldova sunt necesare 30 – 35 milioane lei. În acelaşi timp, această metodă poate fi folosită doar în anumite condiţii termodinamice atunci când există nori saturaţi suficient.
„Această procedură este asemănătoare cu cea a sistemului antigrindină: norul este însămânţat cu un praf special care este transportat cu ajutorul avioanelor. După aceasta, norul elimină mai multe precipitaţi decât de obicei”, ne-a spus Ion Garaba. Însămânţarea norului constă în introducerea particulelor de gheaţă carbonică sau cristale de iodură de argint, care duce la formarea cristalelor de gheaţă sau a picătu¬rilor de ploaie. Însămânţarea este posibilă doar cu unele condiţii: masele de aer trebuie să ajungă la temperaturi scăzute (-4°, -8°C) şi să fie suprasaturate cu vapori de apă.

Experienţe de acest fel s-au efectuat în Rusia, Japonia, Israel, Canada, S.U.A. Cele mai semnificative au avut loc în sud estul Australiei, unde din 35 de însămânţări de nori cu iodura de argint, 22 au dat ploi în circa 20 de minute.

Prima ploaie artificială a căzut în România

Primele ploi artificiale au căzut în România. Fiziciana Ştefania Mărăcineanu a produs o ploaie artificială în vara secetoasă a anului 1931. Experimentul a fost realizat în Bărăgan, sud-estul României, prin dispersarea de săruri radioactive în nori. 

Anatolie Ignat, expert în marketing şi manager în agrobusiness

Da, da, da şi încă o dată da!

Din cinci ani agricoli - trei sunt secetoşi, unul mai puţin secetos şi unul bun. În R. Moldova problema aprovizionării cu apă este mereu actuală. Dacă vrem să avem recolte stabile şi de calitate, cu care să ieşim pe piaţa externă, trebuie să asigurăm roade în fiecare an. Fără irigare, nu vom reuşi. Într-un an vom livra marfă bună, dar în altul - nu. Metrul cub de apă obţinut prin tehnologii speciale este mult mai ieftin decât cel din fântânile arteziene sau din Nistru. Mai mult, apa este mult mai curată şi nu conţine săruri. Spun: da, da, da şi încă o dată da oricărui proiect tangent cu tehnologiile avansate. Problema e că un astfel de proiect ar trebui finanţat de stat, iar investiţiile se răscumpără abia peste 10-15 ani.

Viorel Chivriga, expert economic

Capacităţile noastre sunt reduse

Noi suntem săraci şi condiţiile în care activează agricultorii de multe ori nu se deosebesc de cele din Evul Mediu. Avem nevoie de tehnologii performante Un proiect în acest sens ar ajuta ţara noastră. Totodată, capacităţile noastre fiind reduse, în circuitul birocratic din RM, tot ce este inovativ este oprimat şi respins.  

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus