Timpul.md

Actualitate 13 Iulie 2021 | 15:07

Poate România să scoată R. Moldova din ghearele Rusiei? / Analiză DW

România și Republica Moldova au pentru prima dată ocazia să mute definitiv azimutul Chișinăului pe direcția Vest.

Cu un guvern pro-occidental, care nu are nevoie de o coaliție, ci se bazează doar pe majoritatea obținută de formațiunea creată de președinta Maia Sandu, Republica Moldova poate începe reconstrucția statului după modelul democrațiilor liberale. În această ecuație, România are marea responsabilitate de a sprijini concret mica republică de peste Prut, printr-o strategie clară care să pornească de la întărirea statului de drept în paralel cu dezvoltarea investițiilor de infrastructură în așa fel încât R. Moldova să se integreze treptat în Europa.

Până acum, România a intervenit punctual, ca o brigadă de pompieri care stinge focul la nevoie, fără să poată opri întotdeauna incendiile. În locul ajutoarelor punctuale, Bucureștiul trebuie să gândească soluții pe termen lung. Sigur că a fost necesară trimiterea celor 350.000 de doze de vaccin în 2010 pentru prevenirea gripei AH1N1, iar acum cele peste 400.000 de doze de vaccin anti-coronavirus au fost de folos R. Moldova care nu avea nici acces pe piața UE și nici banii necesari pentru cumpărarea lor.

România poate fi însă mai mult decât pompierul de serviciu pentru R. Moldova, dacă liderii de la București înțeleg că e nevoie de un efort mult mai mare pentru a extrage republica de peste Prut din ghearele Rusiei.

Votul masiv pro-reformist de duminică arată o tendință, dar dacă Moscova ar fi vrut să mobilizeze electoratul din Transnistria și Găgăuzia, scorul nu ar fi fost la fel de mare. Absenteismul serios din cele două regiuni filoruse a fost în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate. Este însă și semnul că Rusia nu a vrut să se amestece: pentru că R. Moldova nu mai e demult o prioritate pentru Moscova și pentru că Federația Rusă știe că R. Moldova nu poate face prea mulți pași spre Vest, câtă vreme e ținută pe loc de conflictul înghețat din Transnistria. „Vom consolida factorul transnistrean”, s-a grăbit să anunțe imediat după scrutinul din R. Moldova Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei pentru Comunitatea Statelor Independente din Duma de Stat. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a subliniat aceeași idee, precizând că Moscova speră în „implementarea consecventă a înțelegerilor și acordurilor ruso-moldovenești în vigoare, precum și pentru participarea activă continuă a Republicii Moldova la procesele de integrare în spațiul Comunității Statelor Independente”.

În plus, cu un guvern pro-reformist la Chișinău, Rusia nu mai e nevoită să dea împrumuturi sau să eșaloneze datorii. Privește de departe ce se întâmplă în fosta ei provincie, comentează, amenință mai mult sau mai puțin voalat, dar nu renunță la jocul de forță din regiune. România, în schimb, își poate continua pașii pe care i-a făcut în ultimii ani pentru a aduce R. Moldova mai aproape de Europa și pentru a forța lucrurile în așa fel încât acest drum să fie fără întoarcere.

În ultimii ani, România a devenit primul partener comercial al R. Moldova, devansând Rusia şi Ucraina. Ar fi însă vital să meargă mai departe și să înceapă adevăratele proiecte strategice, să lege, de pildă, rețeaua electrică a României de cea a R. Moldova și să construiască un gazoduct prin care cu adevărat să poată fi alimentați consumatorii de peste Prut. Deocamdată, R. Moldova este dependentă energetic aproape în totalitate de Rusia. Energia electrică folosită vine de la Termocentrala Cuciurgan din Transnistria, proprietate a companiei ruse RAO EAS, iar gazul vine tot de la ruși, fiindcă e mai ieftin decât cel românesc, dar și din motive tehnice.

Ar fi utilă o autostradă care să susțină dezvoltarea regiunii de dincolo de Prut și interconectarea pe calea ferată. Dacă România vrea cu adevărat să scoată Republica Moldova de sub influența Rusiei, trebuie să înceapă aceste mari proiecte, fiindcă are parteneri dedicați la Chișinău.

Ar fi pentru prima dată când cele două state au în față aproape patru ani, cât ar fi mandatele celor două guverne cu orientare europeană de la București și Chișinău, pentru a putea conecta definitiv R. Moldova la Europa. Dacă eșuează, ar putea fi un eșec pe termen foarte lung.

www.dw.com 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus