Multe îi datorăm fostului primar de Chişinău, Nicolae Costin: redeschiderea bisericilor din Chişinău, strămutarea statuii lui Lenin din Piaţa centrală a capitalei, repunerea la loc de cinste a limbii române în administraţia Primăriei, revenirea la denumirile corecte ale străzilor. Dar Nicolae Costin a mai avut o calitate, despre care s-a scris mai puţin – aceea de a aduna în jurul său oameni cu suflet mare, patrioţi nu doar cu gândul, dar şi cu fapta.
Printre acei cu care a colaborat şi l-au susţinut în toate a fost şi domnul Matei Banaga, căruia îi revine meritul de a fi pus în practică ideea întoarcerii la fostele denumiri istorice ale străzilor din Chişinău. În anii ’90, când a început acest proces, în Chişinău existau doar 12 străzi cu denumiri româneşti, celelalte, peste 700, erau ruseşti. Dar şi acele 12 nu aveau denumiri istorice. „Matei Banaga era sufletul Comisiei de reglementare a urbonimiei Chişinăului”, îşi aminteşte doctorul habilitat în filologie Anatol Eremia, specialist principal la AŞM. Comisia în cauză avea în componenţa ei nume sonore de scriitori, savanţi, lingvişti, practic – cei mai buni reprezentanţi ai intelectualităţii autohtone. Matei Banaga, pe lângă faptul că organiza şi coordona activitatea respectivei comisii, participa la toate celelalte cercetări. Anatol Eremia îşi mai aminteşte: „Eu, ca specialist în toponimie, mă ocupam de informaţia istorică, culturală, iar dl Banaga o completa cu materiale din arhiva Primăriei. Am parcurs împreună fiecare stradă din capitală, de la un capăt la altul, pentru a stabili unde începe şi unde se termină. Matei Banaga era un om căruia nu-i plăcea să facă lucrul de mântuială. Am colaborat deosebit de armonios împreună, ca doi prieteni de idei. Nu demult ne-am întâlnit, ne-am amintit de acele zile fierbinţi şi ne-am îmbrăţişat ca doi fraţi”.
Schimbarea denumirilor de străzi în centrul capitalei a decurs mai uşor. Cele mai mari greutăţi au apărut când au ajuns în zona supranumită „mica Siberie”, unde străzile se numeau Omskaia, Tomskaia, Novosibirskaia, Eniseiskaia etc. Locuitorii de aici, în temei stabiliţi la Chişinău după 1940, nu voiau nici în ruptul capului să le fie schimbate denumirile de străzi. Au scris plângeri la Procuratura oraşului şi, astfel, Matei Banaga şi Anatol Eremia au fost invitaţi să dea explicaţii. „A fost umilitor. În cele din urmă, l-am invitat pe anchetator la şedinţa comisiei noastre, să vadă că e vorba de o muncă colectivă, nu de ambiţia cuiva. Trebuie să spun că Matei Banaga m-a impresionat şi atunci prin poziţia sa principială, fermă, de om onest, care ştie să-şi apere poziţia”, spune, din nou, Anatol Eremia. Din păcate, „patosul cu care se lucra în anii ’90 la restabilirea adevărului istoric s-a stins aproape definitiv în cei 20 de ani de independenţă”, constată cu regret savantul.
În aceste zile, când Matei Banaga împlineşte 70 de ani, toţi cei cu care a activat împreună pentru schimbarea la faţă a Chişinăului îi urează „La mulţi ani!” şi îi doresc să rămână şi de azi înainte omul frumos la chip şi la suflet pe care l-au cunoscut în anii de renaştere naţională.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
