Timpul.md

Economie 16 Decembrie 2011 | 05:23

Seceta ne doboară din nou

Pe lângă criza politică prin care trece R. Moldova, cea economică este nespus de periculoasă. 

În lipsă de ploi, aratul a fost destul de dificil, plugul rupându-se în brazdă, iar semănatul culturilor cerealiere de toamnă s-a amânat cu o lună şi jumătate. Astfel, seceta din anul curent a afectat nespus de mult sectorul agricol.

 Potrivit lui Ilie Boian, directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în perioada 1 august - 8 octombrie 2011, pretutindeni s-a semnalat regim termic înalt (cu 2-2,5% mai ridicat faţă de normă) şi cu deficit semnificativ de precipitaţii (10-50% din normă), ceea ce a condus la declanşarea secetei catastrofale care a afectat peste 80% din teritoriul ţării. „Astfel de regim termic ridicat şi insuficienţă considerabilă de precipitaţii s-au semnalat a doua oară pentru toată perioada de observaţii meteorologice instrumentate. Anul analog este 1952”, afirmă Ilie Boian.

Semănatul, cu o lună şi jumătate întârziere

La situaţia din 8 octombrie a.c., pe terenurile destinate pentru semănatul culturilor de toamnă, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului au fost foarte scăzute pe 45% din teritoriu şi au constituit 1-10 mm (5-50% din normă), în restul teritoriului ele au lipsit. În perioada 1 august - 8 octombrie 2011, coeficientul hidrotermic a constituit pe teritoriul republicii 0,1-0,4, ceea ce corespunde secetei puternice şi foarte puternice. Vremea foarte uscată a continuat şi pe parcursul lunii noiembrie. În această lună precipitaţiile în fond au lipsit sau cantitatea lor, izolat, a constituit 1-3 mm, ceea ce pe 75% din teritoriul ţării se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentate.

Menţinerea îndelungată a vremii foarte uscate şi deficitul foarte mare de umezeală productivă în sol au provocat condiţii critice pentru semănatul şi dezvoltarea culturilor de toamnă. Gospodăriile agricole au început semănatul culturilor cerealiere doar în decada a doua a lunii octombrie. Seminţele au fost incorporate în sol preponderent uscat, de aceea dezvoltarea lor s-a desfăşurat slab şi neuniform.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în toamna anului curent au fost semănate 77% din terenurile planificate pentru culturile de toamnă. Dezvoltarea lor a avut o întârziere de 1,5 luni faţă de termenii obişnuiţi, fapt datorat semănatului în termeni târzii şi condiţiilor agrometeorologice nefavorabile.

Încolţirea întârziată a boabelor, pentru prima dată în ultimii 60 de ani

La momentul întreruperii vegetaţiei (10 noiembrie) pe 60% din teritoriul republicii culturile de toamnă s-au aflat în faza de răsărire, pe 25% – în faza de încolţire a boabelor şi doar pe unele terenuri (15% din teritoriu) – în faza apariţiei frunzei a treia, rămânând nedezvoltate şi slab înrădăcinate.

„Astfel de caz, când culturile de toamnă pe 1/4 din terenurile semănate au intrat în iarnă în faza de încolţire a boabelor, are loc în Republica Moldova pentru prima dată în ultimii 60 de ani. În anii cu condiţii agrometeorologice parţial asemănătoare (1952-’53, 1963-’64) recolta culturilor de toamnă a constituit doar 9-14 chintale/ha”, constată directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Academia are un plan strategic



Problema a fost discutată de către savanţi în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care au propus conducerii de vârf a Republicii Moldova un plan de acţiuni (pentru anii 2011-2020) privind minimalizarea consecinţelor secetei în condiţiile schimbărilor climaterice globale şi degradării accelerate a solurilor. Nota informativă a fost prezentată de către acad. Serafim Andrieş, directorul Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”. El a constatat că agricultura Moldovei, din punct de vedere a condiţiilor climaterice, se află într-o zonă de risc. În context, academicianul Gheorghe Duca a readus în atenţie propunerea, expusă acum doi ani la Guvern, ce vizează eficienţa utilizării resurselor acvatice, îndeosebi în obţinerea apei potabile şi în irigare, unde a invocat necesitatea creării a trei zone de aprovizionare cu apă - zona de nord, unde vine apa din Prut; zona de centru, utilizând apa din Nistru şi Prut şi zona de sud - apa din Dunăre.

Situaţia e mai gravă ca niciodată

Am încercat să aflăm opiniile mai multor specialişti în materie vizavi de seceta din anul curent. Mihai Suvac, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, ne-a spus că, din cauza secetei, anul curent s-au semănat cu grâu de toamnă 227 mii ha, faţă de 272 mii ha în 2010. În total, au fost semănate 344 mii ha de grâu, orz şi rapiţă. Deoarece n-au fost ploi, de exemplu, în 2011 au fost semănate cu rapiţă 22 mii ha, faţă de 55 mii ha în 2010.

„Situaţia e mai gravă ca niciodată. Nu-i vorbă, grâu alimentar pentru ţară va fi - noi producem mai mult grâu decât consumul intern. Însă dacă va fi o iarnă fără zăpadă, s-ar putea ca semănăturile de grâu să îngheţe. Piaţa regională de grâu va fi afectată grav. Tocmai de aceea e nevoie să asigurăm rezerva de seminţe, pentru că s-ar putea ca în primăvară unele terenuri să fie semănate din nou”, susţine academicianul Vasile Micu.

Starea grânelor depinde de condiţiile de iernare

„Avem o secetă deosebită”, ne-a spus şi dr. hab. Boris Boincean, şeful Direcţiei sisteme agricole de la Institutul Culturilor de Câmp „Selecţia” din Bălţi. „Acum 90 la sută din semănături se află sub formă de ac sau de pâslă - când din sămânţă apare coltele care iese la suprafaţă. Au fost zile cu 15 grade C, astfel încât grâul ar fi fost posibil să crească, dar, din lipsă de umiditate, n-a continuat creşterea şi dezvoltarea. Orzul şi grâul de toamnă, în fază de înfrăţire, sunt rezistenţi la condiţiile nefavorabile de iernare. Cu regret, nu avem acum aşa semănături în republică. Nu e cazul să facem panică, dar starea grânelor de mai departe va depinde de condiţiile de iernare. Dacă nu vom avea un strat de zăpadă, la temperaturi mai joase de minus 10-15 grade C, am putea pierde toate semănăturile de grâu. Acum, ar fi bine ca să se procure de la ţărani cereale pentru rezervele statului. Trebuie să avem rezerve pentru fondul semincer şi cel de risc, ca să nu trecem prin experienţa amară a anilor 2003 şi 2007, când am rămas fără pâine”, afirmă Boris Boincean. El consideră că o altă problemă constă în necesitatea respectării asolamentelor, inclusiv amplasarea corectă a grânelor de toamnă după premergători. „Din păcate, 93 la sută din culturile cerealiere de toamnă sunt amplasate după premergători târzii. Noi semănăm grâu după floarea-soarelui, porumb pentru boabe, sfeclă de zahăr, sau grâu pe grâu, nu după premergători timpurii”, constată savantul.

O condiţie importantă - respectarea asolamentului

De aceeaşi părere este şi Sergiu Ciobanu, agronom de profesie, fermier din raionul Ştefan-Vodă, care crede că ţăranii nu respectă bazele ştiinţifice ale agriculturii. „Trebuie să ţii cont de asolament. Apoi, este necesară conturarea a 25-30 ha de sol cu fâşii forestiere, pentru a asigura o microclimă a câmpului, a evita eroziunile solului provocate de vânt şi a asigura uniformitatea căderii zăpezilor pe tot perimetrul câmpului. Fâşiile forestiere, în două rânduri, nu în şapte, ca pe timpurile sovietice, vor putea „netezi” fluxul de vânturi puternice şi viscole. Numai în asemenea situaţie ne putem proteja viitoarea recoltă. Eu, bunăoară, anul trecut, am obţinut 85 de chintale de grâu la hectar pe o suprafaţă de 15 ha”, ne-a mai spus Sergiu Ciobanu.

Zăpadă, degrabă, nu vom avea…

Pe parcursul decadei a doua a lunii decembrie, temperaturile vor fi ridicate peste valorile normei, ne informează directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat. „Vor cădea precipitaţii predominant sub formă de ploaie. Începând cu 19-20 decembrie, temperatura va scădea la valori negative. Faptul că avem temperaturi ridicate a cauzat vegetaţia slabă a semănăturilor. Dacă va fi zăpadă, plantele îşi vor continua creşterea şi vor fi păzite de îngheţ”, ne-a mai spus Ilie Boian.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus