Timpul.md

Economie 13 Noiembrie 2015 | 13:48

The Telegraph: Cum se transformă războiul preţurilor într-un conflict real în cazul petrolului

Saudiţii riscă să se confrunte cu o revoltă a celorlate ţări membre OPEC, până acum politică de prăbuşire a preţului petrolului întreţinută de creşterea producţiei provocând pierderi de 500 de miliarde de dolari şi neaducand nicio veste notabilă în războiul dintre Arabia Saudită şi petrolistii americani.

Deja fostul ministru al Energiei din Algeria, Nordine Ait-Laoussine, a declarat că ţară să ar putea renunţă la statutul de membru OPEC, dacă acest cartel se va dovedi indiferent la echilibrarea preţurilor şi va continuă să rămână un simplu instrument al Arabiei Saudite, relatează ziarul The Telegraph.

Reuniune cu scântei

Următoarea reuniune a membrilor OPEC urmează să aibă loc pe 4 decembrie, la Viena, iar analiştii se aşteaptă că Arabia Saudită să îşi continue politică de a inundă piaţă de petrol, chiar dacă acest lucru ar împinge preţul barilului sub 50 de dolari.

Decizia reprezentanţilor Riadului ar putea da şi semnalul disoluţiei cartelului. "De ce ar trebui să rămânem membri într-o organizaţie care nu mai serveşte niciunui scop?", a punctat Nordine Ait-Laoussine.

Oficalii din Venezuela şi Ecuador ar putea avea acelaşi punct de vedere că şi reprezentantul Algeriei, din moment ce Arabia Saudită pare să ingnore apelul acestor state pentru reducerea producţiei şi reechilibrarea pieţei la un preţ de 75 dolari/baril.

Acest lucru le-ar putea da apă la moară în a acuză Riadul de nerespectarea tratatului OPEC prin care cartelul este obligat să vegheze la asigurarea bunăstării tuturor statelor membre.

"Arabia Saudită acţionează direct împotriva intereselor a jumătate din membrii cartelului şi este pe punctul de a împinge OPEC în prăpastie.

La Viena s-ar putea petrece o explozie totală", susţine Helima Croft, fost analist de date pentru CIA, acum la RBC Capital Markets.

Criză multiplicată

Decizia pică acum în mâinile prinţului moştenitor Mohammad bin Salman, adevăratul lider al guvernului saudit, şi nu este una uşoară în contextul în care OPEC a reprezentat întotdeauna un instrument de putere în mâinile liderilor din Arabia Saudită.

În plus, dizolvarea OPEC ar alimenta şi mai mult nemulţumirea localnicilor, ameninţaţi deja de austeritatea preconizată pentru următorii ani şi enervaţi de interminabilul conflict întreţinut de Riad în ţară vecină, Yemen.

Experţii Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA) estimează că veniturile statelor membre OPEC din exportul de petrol s-au redus de la 1000 de miliarde de dolari pe an la doar 550 de miliarde.

Evoluţia denotă o profundă criză fiscală, care ar putea alimenta şi o criză geopolitică în regiunea Orientului Mijlociu.

Printre oficialii din ţările vecine se aud din ce în ce mai multe critici la războiul declanşat în piaţă de energie de către saudiţi în scopul de a elimina companiile petroliere din Statele Unite.

Mohammed Bin Hamad Al Rumhy, ministrul Petrolului din Oman are toate motivele să se uite cu furie la Riad, după ce saudiţii au inundat pur şi simplu piaţă cu petrol ieftin.

"Dacă ai 1 milion de barili adăugaţi suplimentar în fiecare zi pe piaţă, nu faci decât să distrugi piaţă. Noi resimţim efectele acestei politici şi tot noi ar trebui să credem că este o criză dictată de Dumnezeu.

Îmi pare rău, dar nu cred aşa ceva! Cred că ne-am făcut-o cu mâna noastră", a declarat ministrul Al Ruhmy.

Dincolo de rivalitatea de pe piaţă dintre petrolistii saudiţi şi cei americani, se zvoneşte că prăbuşirea intenţionată a preţurilor la petrol ar avea în spate şi un interes al Riadului de a verifică cât de rezistent se dovedeşte sectorul energiei regenerabile.

Oricum, este o decizie neinspirată. Un astfel de test ar fi trebuit efectuat în urmă cu 6 ani, când tot ţările OPEC au insistat să păstreze prea mult timp cotaţia barilului la un nivel superior plafonului de 100 de dolari.

Previziuni greşite

Din acest punct de vedere, economiile dependenţe de petrol, în special cele membre OPEC, se arată prea încrezătoare în creşterea cererii în viitorul apropiat.

Pentru 2040, experţii OPEC au anticipat o creştere suplimentară a consumului de petrol de 111 milioane de barili/zi. În acelaşi timp, analiştii IEA au făcut referire la o creştere a cererii zilnice de petrol de doar 103 milioane de barili până în 2040.

S-ar putea că niciuni din aceşti experţi în energie să nu fi estimat corect nevoia omenirii de petrol în deceniile următoare.

Numai prin aplicarea prevederilor ce sunt pe agenda summit-ului COP21, organizat de ONU la Paris, consumul global de petrol ar putea scădea cu 83,4 milioane de barili zilnic.

În plus, noile tehnologii ar putea avea un cuvânt decisiv în privinţa această.

Pas înainte

Următorul pas făcut în sectorul energetic îl va reprezenta creşterea capacităţii de stocare a energiei, un mod perfect de a depăşi hopul reprezentat de intermitentă în alimentare cu energie eoliană şi solară.

O echipa de cercetări de la universitatea din Cambridge susţine deja că a depăşit problema stocării limitate în bateriile litiu-ion, afirmând că vor scoate în curând un model de baterii capabile să menţină o maşină în rulaj aproape 1000 de kilometri cu o singură încărcare.

Până în 2040 ne putem aştepta că maşinile cu motorizare clasică să fie relicve pe care le vom întâlni doar în muzee.

"Totul va fi electrificat. Motorul cu combustie internă este mort. Noi ştim asta, şi este cazul că şi producătorii auto să conştientizeze acest lucru!", a explicat unul dintre oficialii care va conduce discuţiile de la summit-ul ONU din Paris.

Liderii OPEC ar putea profită de cererea membrilor cartelului de a echilibra piaţă petrolului, împingând cotaţia barilului la 75-80 de dolari câtă vreme acest lucru mai este posibil.

Mai ales că războiul preţurilor declanşat de Arabia Saudită pare să nu dea niciun rezultat notabil.

Anul acesta, producţia totală din zăcămintele de şist din Statele Unite este de 9,1 milioane de barili/zi, aproape la acelaşi nivel înregistrat anul trecut, înainte că Arabia Saudită să încerce eliminarea petrolului american de pe piaţă.

Pentru anul viitor, această ar putea scădea cu 600.000 de barili/zi, dar acest aspect nu poate fi considerat catastrofal pentru industria petrolieră din SUA.

Pe de altă parte, multă lume se întreabă dacă Arabia Saudită mai poate rezistă încă un an într-o criză auto-provocată care se traduce printr-un deficit bugetar anual de 100 de miliarde de dolari.

Este drept că regatul saudit are şi importante rezerve valutare constituite în perioada în care petrolul a fost cotat la preţuri de peste 100 de dolari, dar, în acelaşi timp, are o populaţie dependenţă de veniturile asigurate de stat şi o mulţime de alte obligaţii politice în regiune.

Iar, unele dintre acestea se pot dovedi chiar arme cu două tăişuri, dacă Riadul nu se dovedeşte capabil de a se adapta rapid situaţiilor de criză din regiune.

În cursa ISIS

Saudiţii au câteva angajamente politico-economice ferme cu aliaţii suniţi din regiune, aşa cum ar fi Egiptul.

Ori Egiptul are nevoie de o susţinere financiară continuă, pe măsură ce se confruntă atât cu o profundă criză economică, cât şi cu expansiunea grupării teroriste Statul Islamic în Peninsula Sinai şi în vecinătatea capitalei Cairo.

O ramură a Statului Islamic acţionează deja în Libia şi ameninţă să îşi extindă operaţiunile şi în Algeria, unde vechiul regim este pe punctul de a se prăbuşi, iar veniturile realizate din petrol sunt singurul element care ţine populaţia sub control.

Irakul este deja un stat dezmembrat, cu un guvern incapabil să facă faţă ameninţării Statului Islamic, care ocupă deja poziţii în câteva câmpuri petroliere importante ale ţării.

Inclusiv Arabia Saudită este vulnerabilă în faţă atacurilor lansate de jihadiştii ISIS. Din mai şi până în prezent, saudiţii s-au confruntat cu 5 atacuri teroriste ale Statului Islamic pe teritoriul ţării.

Printre acestea se numără şi atacul asupra unei baze militare din apropierea complexului petrolier de la Abqaiq, unul dintre cele mai vulnerabile puncte din acest punct de vedere, în contextul în care zona este populată şi de mult discriminată minoritate a musulmanilor şiiţi.

Ar fi într-adevăr o ironie macabră dacă întreagă strategie a Arabiei Saudite în războiul preţurilor de pe piaţă petrolului ar exploda în faţă oficialilor de la Riad sub formă unui conflict real, care oricum macină regiunea.

sursa: business24.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus